Estonia avertizează că „pacea falsă este preludiul unor noi războaie” și cere aderarea Ucrainei la NATO
Într-un interviu în exclusivitate pentru Kyiv Independent, ministrul estonian de externe Urmas Reinsalu a recunoscut că nu este mulțumit nici de cantitatea, nici de ritmul sprijinului în materie de armament acordat de aliați „pentru că războiul continuă”.
Reinsalu, care anterior a cerut aliaților să trimită în sfârșit tancuri în Ucraina, a subliniat că a nu livra armament crucial pentru Kiev ar fi același lucru cu a „co-semna o decizie ca Ucraina să piardă pe teren”, chiar dacă Rusia „se joacă” cu amenințările nucleare.
Estonia, una dintre cele mai mici națiuni din Europa, a fost în prima linie a apelului către aliații NATO de a menține fluxul de arme atât de necesare pentru Ucraina.
Situat pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, statul baltic a depus eforturi pentru a-i determina pe aliați să mențină ritmul până când Rusia nu va mai putea invada țările vecine.
Reinsalu a declarat că președintele rus Vladimir Putin a făcut deja „o greșeală strategică”, crezând că poate obține rezultate rapid în Ucraina. Cu toate acestea, încă mai trebuie să i se dovedească că se înșeală în ceea ce privește o altă prezumție periculoasă a sa referitoare la fragilitatea unității occidentale.
„Ar fi periculos ca unii aliați să renunțe la sprijinul acordat Kievului”
Putin presupune probabil că „puterea de voință a comunității occidentale este de fapt mai slabă decât capacitatea sa de a-și mobiliza societatea și statul, iar în trecut s-a dovedit că a avut dreptate”, a spus Reinsalu, referindu-se la invazia rusă în Georgia în 2008 și în Ucraina în 2014.
„(Putin) își folosețte, de asemenea, pârghiile, prelungind acest război și slăbind voința occidentală cu intenția ca (Occidentul) să caute un fel de soluții politice separate”, a mai spus ministrul estonian.
Și în condițiile în care atât Rusia, cât și Ucraina recunosc că va fi un război de lungă durată, Reinsalu a avertizat că ar fi „foarte periculos” dacă unii aliați renunță la sprijinul pentru Kiev, deoarece devine mai costisitor pentru Occident.
Potrivit oficialului estonian, aliații nu ar trebui să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a „elabora o anumită soluție politică”, chiar dacă aceasta nu poate îndeplini așteptările Occidentului privind un anumit interval de timp pentru eliberarea teritoriului său.
Reinsalu a declarat că ar fi „imoral și nedrept” să sugereze chiar și înghețarea unui conflict sau să facă compromisuri pentru a pune capăt războiului când „încă nu am dat suficiente arme Ucrainei”.
În timp ce cea mai ușoară cale de a pune capăt războiului ar putea fi capitularea, Reinsalu a subliniat că Occidentul ar fi complice la „renunțarea la viitorul Ucrainei”.
„Iar dacă renunțăm, lumea va pierde mai întâi Ucraina și demnitatea noastră, iar după aceea ne vom pierde și pe noi înșine – cel puțin securitatea noastră sau a generației viitoare”, a spus Reinsalu.
„Sunt sigur că toate țările sunt interesate de pace, în special cele care se învecinează cu Rusia, dar o pace falsă este doar un preludiu pentru noi războaie”, a mai spus ministrul în vârstă de 47 de ani.