"Eu si Marley" – melodrama canina

Nu are umor (doar putin amuzament), nu prea are poveste, dar ar trebui comercializat la pachet impreuna cu hrana pentru caini. „Eu si Marley” va fi cel mai bine apreciat de cei care stiu cum e sa cresti un caine, sa strangi dupa el buretele hartanit de prin fotolii, sa ajungi sa-l consideri membru al familiei si sa suferi cand se prapadeste. Atentie! Nu va duceti copiii la acest film pentru ca finalul poate fi traumatizant pentru ei.

„In 50 de ani de casnicie l-am vazut pe tatal tau plangand de doua ori. O data cand sora ta s-a nascut fara viata si a doua oara cand a murit Shaun”, a spus mama lui John Grogan, cel a carui carte a stat la baza filmului.

„Marley and Me. Life and Love with the World’s Worst Dog”, publicat in 2005 la Harper Collins si devenit bestseller, nareaza evenimentele reale ale traiului familiei Grogan cu Labradorul Retriever Marley, pe care jurnalistii soti John si Jenny Grogan l-au adoptat in 1991, ca pe un fel de substitut de copil.

Casatorit de un an, John nu era decis ca venise momentul copiilor. Jurnalistul avea „antecedente”, de care pomeneste in prefata cartii mai sus citate, ca pe un argument al evenimentelor ce vor urma. In copilarie avusese un caine, pe Shaun, care a trait alaturi de el 14 ani, fiind martorul maturizarii lui si, pe undeva, si un catalizator al acesteia.

Mare lucru nu se intampla in film pentru ca nici cartea nu are un conflict propriu-zis. Singurul asa-zis conflict ar fi faptul ca Marley nu poate fi dresat si ca este cel mai nebunatic necuvantator pe care ti l-ai putea imagina.

In casa sare de nebun, roade tot ce apuca, baga in el ca un vitel, distruge fotoliile si urla cand e furtuna. Afara nu poate fi lasat din lesa pentru ca ar lua-o la goana. In singurul moment cand e lasat liber pe plaja, face caca in mare, in oroarea intregii plaje.

Filmul regizat de David Frankel (care e autorul lui „Diavolul se imbraca de la Prada” si al catorva episoade din „Totul despre sex”) preia foarte multe din intamplarile din carte dar, pentru ca nici in carte nu se intampla mari evenimente, risca sa-i plictiseasca pe unii spectatori destul de repede.

Doar faptul ca stii ca filmul e inspirat dintr-o poveste reala, chiar daca nu cunosti amanunte, iti poate da mai multa rabdare. Ce-i drept, in Romania nu prea cred ca cineva ar fi avut atata rabdare cu Marley, mai ales cand apar copiii si cainele ori da peste ei, ori latra si nu-i lasa sa doarma. Care mama nu i-ar da macar un ziar peste fund?

Jenny (Jennifer Anniston) are rabdare, dar relatia ei cu sotul (interpretat de Owen Wilson) e mai tot timpul rozalie si nu devine dificila decat in momentul de extenuare nervoasa a proaspetei mamici. Cuplului blagoslovit cu un caine hiperchinetic ii este opus personajul lui Sebastian, interpretat de Eric Dane – lansat ca Marc Sloane din serialul „Anatomia lui Grey”, care vine pe acelasi rol stereotip de playboy greu de legat de piciorul casei.

Cand apar copiii, Marley este tras putin pe fundal pentru a lasa loc unui mic conflict de familie care va fi repede stins, ambii soti fiind niste modele de diplomatie, rabdare si iubire.

Pe cand personajele lui Wilson si Aniston sunt delimitate mai ales de relatia lor cu Marley si ne apar ca un fel de eroi de desen animat pricopsiti cu un caine care-i adora (sau ca niste personaje dintr-un serial soap), cel mai simpatic personaj uman al filmului ramane seful ziarului la care lucreaza John Grogan, interpretat de Alan Arkin (pe care nu te mai saturi sa-l vezi, desi e foarte harnic de la Oscarul primit pentru „Little Miss Sunshine”/”Fiecare se crede normal”).

Kathleen Turner apare, din pacate, prea putin in rolul unei dresoare de caini.

Cel mai dificil moment al filmului, cel mai melodramatic, cel mai lungit si cel pentru care ajungi sa-l urasti pe regizor este, exact, cel in care moare Marley. Intins pe zece minute, sfarsitul lui Marley nu doar ca face filmul interzis copiilor, dar il transforma intr-o melodrama canina dotata cu tot ce e necesar (inclusiv inmormantarea). Suficient cat sa uzi tot pachetul de batiste din geanta.

Lipsa de masura a regizorului e santaj sigur. Mai toti oamenii au avut in copilarie macar un hamster care le-a murit. Acestor oameni nu le place sa-si aduca aminte de sfarsitul animalelor lor de companie. Probabil ca regizorul nu se numara printre cei acestia, altfel nu ar specula aceste amintiri dureroase.

Filmul are rating de Audienta Generala? Eu nu mi-as lasa copilul la el. Mi se pare mai traumatizant sa vezi la 6 ani un film cu un caine care moare dupa ce te-a fermecat doua ore decat un film cu scene de nuditate.

„Eu si Marley”/”Marley & Me” – de David Frankel, cu: Owen Wilson, Jennifer Aniston, Alan Arkin, Eric Dane. Ruleaza in Romania din 20 martie.