Euro e mai scump ca niciodată și tot crește. Trece de 5.26 lei într-o nouă sesiune de depreciere. Ce urmează

Euro urcă la 5,26 lei, marcând o noua sesiune de depreciere-record a monedei naționale. România intră într-un nou impas politic care se transferă în economie după votul de marți de la moțiunea de cenzură. Dealerii valutari spun că BNR e pregătită să intervină pentru a nu permite o depreciere dincolo de 5.3 lei pentru un euro.

•  Cursul anunțat miercuri de BNR este 5.2688 lei, ceea ce înseamnă un nou record istoric. Marți, euro a urcat la 5.2180 de lei.

„Deocamdată, de la 5,09 la 5,26 lei pentru un euro e o depreciere de puțin peste 3%- în marja acceptată de BNR. La un curs de 5.3 lei/euro deprecierea ar depăși pragul de 4%, ceea ce ar fi un steguleț roșu pentru banca centrală”, spune dealerul citat.

De ce a slăbit leul?

O nouă analiză publicată miercuri de BCR arată că incertitudinea politică îi face pe investitori nervoși. Când nu știu ce guvern va urma și ce politici va aplica, preferă să vândă active românești și să cumpere euro sau alte monede mai sigure. Cererea mai mare de euro face ca leul să valoreze mai puțin.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Prețurile vor crește?

Probabil da. Un leu mai slab înseamnă că importurile costă mai mult – de la combustibil la electronice. BCR și-a revizuit prognoza de inflație pentru 2026 la 8%, față de estimarea anterioară.

Va scumpi BNR creditele?

Cel puțin în următoarele 4 trimestre BNR va menține rata dobânzii neschimbată, spune BCR. Dar banca centrală ar putea limita lichiditatea din piață pentru a opri deprecierea leului – o metodă mai subtilă de a apăra moneda.

Riscăm să pierdem ratingul investițional?

Este un risc real. Toate cele trei mari agenții de rating (Fitch, Moody’s, S&P) au România cu perspectivă negativă, la limita minimă a ratingului „bun”. Fitch decide pe 31 iulie.

Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fical spune că o retrogradare ar scumpi considerabil împrumuturile statului. El avertizează că orice stopare a acestui proces ar pune Banca Națională în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul și ar expune țara unui risc concret de degradare a ratingului de credit la categoria speculativă — „junk”.

„Retrogradarea la junk poate avea loc, și probabilitatea este înaltă, dacă s-ar schimba cursul politicii macroeconomice”, a declarat economistul.

Ce pare să creadă piața

Deși situația pare gravă, analiștii BCR observă un semnal oarecum liniștitor: randamentele obligațiunilor de stat românești s-au stabilizat imediat după votul de marți. Asta sugerează că investitorii speră la o rezolvare relativ rapidă a crizei.

Piețele nu sunt în panică – sunt în așteptare. Miza e dacă partidele politice vor dovedi că pot forma un guvern stabil pro-european înainte ca răbdarea investitorilor să se epuizeze.