Reacție rapidă: Cum „citesc” doi economiști cu experiență căderea Guvernului Bolojan. Ce poate urma pentru români
Moțiunea de cenzură votată împotriva guvernului Bolojan deschide o nouă perioadă de incertitudine politică în România, într-un moment în care economia țării se află în plin proces fragil de corecție bugetară. Doi economiști cu experiență în politica macroeconomică românească au comentat pentru publicul HotNews semnificația acestui moment.
„Piețele financiare nu agreează turbulențele”
Academicianul Daniel Dăianu, fost membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și președinte al Consiliului Fiscal, consideră că reacția piețelor financiare la criza politică este secundară față de riscul real: o eventuală schimbare de direcție în politica macroeconomică.
„Piețele financiare nu agreează asemenea evenimente, deși ele fac parte din procesul democratic”, a explicat Dăianu, subliniind însă că îngrijorarea sa principală nu este volatilitatea valutară, ci posibilitatea ca procesul de consolidare bugetară să fie oprit.
România se află într-un proces de reducere a deficitului bugetar de la aproximativ 9,3% din PIB către ținta de 3%, un drum pe care Dăianu îl descrie ca fiind „lung” și care nu suportă pauze. El avertizează că orice stopare a acestui proces ar pune Banca Națională în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul și ar expune țara unui risc concret de degradare a ratingului de credit la categoria speculativă — „junk”.
„Retrogradarea la junk poate avea loc, și probabilitatea este înaltă, dacă s-ar schimba cursul politicii macroeconomice”, a declarat economistul.
Dăianu a criticat implicit declarațiile unor politicieni care au vorbit despre reducerea taxelor sau creșterea salariilor, fără a lua în calcul constrângerile fiscale existente: „Este ca și cum nu am învățat nimic din ultimii ani, ceea ce este foarte grav.”
Cu toate acestea, economistul nu vede situația ca ireversibilă. El constată că există premise favorabile: un buget construit pe o traiectorie de reducere a deficitului către 6,2% în anul curent, un prim trimestru cu rezultate bune în execuția bugetară și un aparat administrativ care poate funcționa în continuitate, chiar și sub miniștri interimari.
Mesajul său central este că noul guvern trebuie format rapid și trebuie să aibă un singur mandat nenegociabil: continuarea corecției macroeconomice. „Luciditate și înțelepciune”, sunt cuvintele cu care rezumă Dăianu la ce așteaptă de la clasa politică în această perioadă.
„Trebuie să atragem în continuare banii în PNRR”
Laurian Lungu, cofondator al think tankului Consilium Policy Advisors Group- CPAG, atrage și el atenția asupra riscului de a nu atrage bani europeni și dă același semnal pe care îl dă și șeful Consiliului Fiscal.
„Trebuie să atragem în continuare banii în PNRR- asta este un interes național, nu un interes de partid. Viitorul Guvern va trebui să dea semnalul că se va continua cu planul de redresare fiscală, că nu vom reversa politicile”, spune Lungu.
El adaugă faptul că România a mai trecut prin episoade similare și că a găsit calea corectă de a face ceea ce trebuie pentru ca lucrurile să nu degenereze.
Cei doi economiști converg, în linii mari, asupra unui mesaj comun: criza politică actuală putea fi evitată, dar prioritatea imediată nu este analiza greșelilor trecutului, ci asigurarea continuității reformelor economice.
„Piețele vor fi nemiloase cu țara”, avertizează Dăianu, într-o formulare care sintetizează miza acestui moment.