Europa face prea mult caz pe seama imigrantilor

O analiza a saptamanalului The Economist remarca „tapajul care se face in privinta strainilor” in toata Europa, in conditiile in care economia continentului are o tot mai mare nevoie de imigranti. „Alegatorii din Danemarca au dat Partidului Popular danez, antiimigrationist, a patra crestere succesiva a cotei de vot. Elvetienii si-au incredintat 29% din voturi Partidului Popular, un partid xenofob. Un partid anti-straini este al doilea ca marime din Norvegia. O cincime din alegatorii flamanzi din Belgia sustin extrema dreapta Vlaams Belang”, scrie The Economist, preluat de Rador.

Ideile pe scurt:

• Tot mai multe tari europene inregistreaza o ascensiune a extremei drepte
• Tema imigrantilor este predilecta in campaniile electorale
• Imbatranirea populatiei si necesarul de personal calificat fac ca vechile state membre UE sa aiba nevoie de tot mai multi imigranti

Italia si Franta, pe valul anti-imigrationist

In Franta, Nicolas Sarkozy a castigat presedintia, in mai, dupa imitarea retoricii antiimigrationiste a lui Jean-Marie Le Pen, de la Frontul National. Noul sau Minister al Identitatii Nationale si Imigratiei a propus introducerea de cote pentru imigrantii din unele regiuni, ceea ce ar putea fi o strategie pentru a-i tine la distanta pe cei cu pielea intunecata. El a adoptat o lege de limitare a imigratiei pentru reunirea familiei, care admite testele ADN pentru dovedirea legaturilor genetice, scrie The Economist.

Politica franceza este apreciata prin comparatie cu recentele actiuni din Italia. Dupa crima savarsita la Roma de un emigrant roman, care a ucis o italianca, guvernul lui Romano Prodi a aprobat un decret care faciliteaza expulzarea cetatenilor UE care sunt considerati o amenintare pentru siguranta publica. Aceasta a dat apa la moara prejudecatii populare conform careia jumatatea de milion de imigranti romani din Italia, deseori romi (tigani), ar fi mai inclinati spre infractionalitate decat alti noi sositi. Dar a realizat prea putin.

„Justitiarii” i-au agresat pe romani; politia a distrus tabere ale romilor. Dar de la mijlocul lunii noiembrie, doar 117 persoane au primit ordinul de deportare; mult mai putini au plecat realmente.

Rata mare a imigratiei

De ce sunt atat de porniti alegatorii si politicienii Europei? Raspunsul scurt este ca ratele imigratiei, din interiorul si din afara UE, sunt mari si au crescut ani in sir. Un raport al bancii de investitii Goldman Sachs sugereaza ca din 2001 migratia a suplimentat cu 0,5% anual forta de munca a Europei. In multe tari europene, populatia de obarsie straina nu a fost niciodata atat de numeroasa. Nu mai putin de 24% din populatia elvetiana este nascuta in alte parti, la fel ca 12% din a Belgiei.

Cifrele in sine nu explica de ce sunt unele tari anxioase iar altele mai putin. Franta si Danemarca au cote de populatie nascuta in alte tari de numai 8% si respectiv 6,5%. Unele tari care sunt relativ mai relaxate privitor la imigratie au cote mult mai mari: Suedia cu 12% si Irlanda cu 11%, de exemplu. O explicatie este ca un flux consistent de imigranti nu provoaca o contrareactie cat timp economia este puternica.

Ingrijorarile privind imigratia din tari sarace este prezenta de multi ani. Elementul nou din multe tari vest-europene este preocuparea referitoare la imigratia din noile state membre ale UE din Europa de est. De la aderarea a opt tari din regiune in 2004, urmate de Romania si Bulgaria in ianuarie 2007, multi muncitori migranti s-au mutat (deseori legal si temporar) din est in vest.

Marea Britanie, Suedia si Irlanda si-au deschis deplin piata muncii pentru lucratorii din est, in mai 2004, si au primit migranti cu studii inalte, ajutand la sustinerea progresului lor economic. Tarile care au inregistrat infloriri ale sectorului imobiliar au importat sute de mii de muncitori cu calificare inferioara, deseori din est.

Comisia Europeana crede ca numai in Spania se afla aproximativ 547.000 de adulti de varsta activa din Romania si Bulgaria. Si totusi, spaniolii – conform unui sondaj de luna aceasta pentru postul tv France 24 – nu par deranjati. Ei au cele mai senine atitudini dintre toti europenii fata de migratie, 43% respondenti spunand ca imigrantii sunt mana cereasca pentru Europa si 55% crezand ca sunt benefici economiei. Acelasi sondaj sugera ca 42% dintre britanici cred ca imigrantii sunt buni pentru economie, desi mai putini considera ca aduc un castig tarii in general.

Retorica pe placul alegatorilor

Totusi, chiar si in Marea Britanie exista o neliniste privitor la imigratia inalta din cadrul UE. Aceasta are legatura in parte cu cetatenii straini (toti acei polonezi calificati din Londra) care ocupa acum cam jumatate din toate noile locuri de munca create in Marea Britanie. Alte ingrijorari se refera la supraaglomerarea scolilor, spitalelor si drumurilor. Dupa experienta sa din 2004, Marea Britanie a decis in luna ianuarie a anului acesta sa-si tina portile inchise pentru lucratorii migranti din Romania si Bulgaria. Premierul Gordon Brown, constient de succesul electoral al dlui Sarkozy, a vorbit chiar la conferinta Partidului Laburist de „slujbe britanice pentru muncitori britanici”. El a promis sa impuna restrictii pentru imigrantii din orice tari care vor adera la UE pe viitor.

Astfel de remarci sunt poate pe placul alegatorilor, dar fluxul de migranti din UE pare a fi antrenat mai mult de ratiuni economice decat de politicieni. In viitorul apropiat, rata migratiei pe cuprinsul UE va incetini probabil. Cererea de munca straina in Europa vestica ar putea scadea o data cu incetinirea cresterii pietei imobiliare si scaderea lucrarilor de constructie. Anii de crestere puternica in est, combinati cu exodul constant al lucratorilor, au dus la penurii grave care determina cresterea salariilor. Aceasta reduce stimulentul pentru plecari si sporeste stimulentul pentru intoarceri.

Deficit de competente

De fapt, perspectiva demografica proasta pentru o mare parte din Europa vestica si estica va antrena o dependenta tot mai accentuata a continentului de forta de munca straina. Si ironia este ca, cu toata agitatia actuala privitor la numarul prea mare de straini, deficitul cronic de lucratori adecvati ar putea fi resimtit cel mai acut in tarile care par cel mai ostile fata de outsideri. Germania si-a pastrat piata muncii inchisa pentru noii membri ai UE pana in 2011, dar acum recunoaste un deficit de competente. Luna aceasta, a pus capat restrictiilor pentru muncitorii migranti in industria mecanica si a ingineriei electrice.

Imigratia furnizeaza deja cea mai mare parte a limitatei cresteri de populatie din Europa. Populatiile imbatranite precum si lipsa calificarii sau aptitudinilor populatiei autohtone pentru a indeplini multe activitati fac probabil necesari mai multi muncitori straini. Potrivit unei estimari, forta de munca nativa a Europei se va restrange cu 44 de milioane pana la mijlocul secolului. Muncitorii calificati vor fi cu deosebire deficitari. Cei care cer cel mai vehement plecarea acasa a strainilor s-ar putea sa ajunga sa regrete ceea ce si-au dorit.