Europa în mișcare – la Timișoara, un primar german get-beget, la Rostock, un primar danez

După un președinte de stat sas, iată că România va avea și un primar german get-beget. Și nu oriunde, ci în Timișoara, oraș mare, simbolic, în dezvoltare. Dominic Samuel Fritz, născut în Lörrach, în sud-vestul Germaniei, din părinți și bunici germani, va fi primar în sud-vestul României, în următorii patru ani, potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor locale de duminică. Absolvent al liceului iezuit St. Blasien și venit ca Voluntar European Iezuit (JEV) în România, în 2003, Fritz zice că inima lui bate pentru Timișoara. Candidatura la alegerile locale a unui cetățean străin, dintr-un stat-membru al Uniunii Europene, a fost făcută posibilă printr-o directivă din 2015, a UE.

• De la acțiuni de caritate la primărie

Sub titlul „Un primar european“, Fritz este prezentat în revista Iezuiți în toată lumea (Jesuiten Weltweit), menționându-se că un lucru e de remarcat: „Dominic Fritz nu este român și nici unul dintre cei aproximativ 10.000 de germano-români din Timișoara. (…) A crescut într-un orășel din Pădurea Neagră. A devenit timișorean abia în 2003. Și asta ca voluntar european iezuit (JEV), așa cum se numea atunci programul de voluntariat al provinciei iezuite germane”.

În timp ce alți colegi de-al lui, de la JEV, au fost trimiși în Asia, Africa și America Latină, misiunea sa a fost într-un cămin de copii, Freidorfer Kinderhaus, unde Fritz a lucrat un an. „Între timp, el nu mai e doar <>, ci și naș de botez al copiilor foștilor săi protejați, care între timp sunt adulți“. Publicația numită mai menționează corul „Timișoara Gospel Project“, pe care l-a fondat „entuziastul cântăreț și absolvent al liceului iezuit St. Blasien“, ca și faptul că nu e deranjat de faptul că nu are pașaport românesc, argumentând referitor la noul său loc de rezidență că „orașul a fost și este multicultural“.

Desemnat, în 2019, candidatul USR la alegerile pentru primăria Timișoarei, Fritz are și experiență politică: până de curând a fost membru al partidului Verzilor din Germania și a lucrat pentru fostul președinte federal Horst Köhler, din 2013, iar din 2016 ca șef al biroului din Berlin.

Anterior, el a lucrat la Societatea pentru Cooperare Internațională (GIZ).

„După zece ani de cooperare internațională, diplomație și management public, aș vrea să îmi pun în aplicare pasiunea pentru ordinea publică într-un context concret și local, unde inima îmi bate, unde a devenit casa mea: la Timișoara. Ca primar.”, se prezintă el pe website-ul său electoral. Și iată că, printr-o popularitate crescută pe Facebook și alte rețele sociale, Samuel Fritz reușește să acumuleze duminică, la alegerile locale din 27 septembrie, atâtea voturi încât să se declare câștigător.

• Europenizarea alegerilor

Iar acest lucru aduce în discuție „europenizarea” alegerilor, nu doar europarlamentare, cât și la nivel local (deocamdată). Într-un interviu luat de Europa Liberă, Fritz a fost întrebat anul trecut dacă poate candida, neavând cetățenie română. El a răspuns: „Da, pot fiindcă am pașaportul unei țări din Uniunea Europeană, iar România e membră UE, și am rezidență în Timișoara. Rezidenții pot candida și pot vota oriunde în UE atât la europarlamentare, cât și la locale”.

Referitor la declarația sa de la Congresul USR, că a “devenit dintr-un german get-beget un timișorean get-beget”, Dominic Samuel Fritz a răspuns: „M-am născut din părinți germani, am crescut cu limba germană. De multe ori, s-a presupus că bunicii sau părinții au origini din România, dar nu e cazul. Viața mea m-a făcut să mă simt mai degrabă european, parte a unei regiuni europene, iar drumul la studii și tot restul m-au transformat într-un european, așa cum devin acum …timișorean”. https://romania.europalibera.org/a/timisoara-candidat-primarie-neamt/30230465.html

Cazul lui Fritz nu este singular, și în Germania înregistrându-se un precedent. Sub titlul „Claus Ruhe Madsen: Primul străin care devine primar”, Deutsche Welle relatează, în iunie 2019, despre

„noul primar general al orașului Rostock – și asta fără a avea cetățenia germană”, Madsen fiind danez. „Acest lucru este posibil printr-o directivă UE. Dar acest lucru nu ar fi posibil în toate statele federale”, mai menționează publicația citată.

Tot acolo, se explică faptul că „o directiva a UE din 1994” (prin urmare mult anterioară celei din 2015) „reglementează faptul că este posibil că o persoană să devină primar, în calitate de non-german”. Se mai precizează că „cetățenii Uniunii Europene, care locuiesc într-o țară UE, alta decât țara de origine, au dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale proprii – în aceleași condiții ca și cetățenii țării respective. Un danez poate vota la alegerile locale din Germania – și, de asemenea, poate candida la alegeri – dacă este rezident în localitatea respectivă”.

• În nord da, la München nu

Cu toate acestea, directiva lasă loc de manevră, iar implementarea diferă ușor atât în ​​statele membre ale UE, cât și în statele federale germane. De exemplu, țările UE pot stabili că numai propriii lor cetățeni pot fi aleși pentru funcții de conducere. În Marea Britanie, Bulgaria, Franța și Italia străinii din UE pot fi aleși în consiliul municipal sau local, dar postul de primar este rezervat propriilor cetățeni.

În Germania, fiecare stat federal a implementat directiva UE la nivel de land. La München, însă, Madsen nu ar fi avut nicio șansă la postul de primar, deoarece primarii și consilierii regionali din Bavaria trebuie să aibă cetățenia germană. Aceasta înseamnă că Bavaria este singurul stat federal german care a urmat o cale similară cu cea a unor state UE. În celelalte state federale germane însă, străinii precum Madsen pot deveni primari.

La posturile mai „sus-puse”, în Germania se aplică însă reguli mai stricte. Pentru funcția de premier (n.a și landurile au premieri), cancelar federal sau președinte federal, e nevoie de pașaport german. Aceste demnități sunt accesibile doar cetățenilor germani.