Eutanasie, sinucidere asistata – argumente pro si contra

Eutanasia si sinuciderea asistata sunt subiecte care au provocat dintotdeauna discutii inflacarate si reactii din cele mai diverse, atat in mediul academic, politic, medical, cat si in viata de zi cu zi. Astazi insa, informatia mediatica se raspandeste cu mare viteza in toata lumea, iar oamenii sunt permanent la curent cu evenimentele relevante, la care ar fi avut cu greu acces in trecut.

Care este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata?

Cei doi termeni pot fi deosebiti privind la persoana care indeplineste actul final, actul fara de care nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de alta persoana decat pacientul, avem de-a face cu eutanasia. Pe de alta parte, daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de exemplu o doza letala de medicamente, prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre sinucidere asistata.

Eutanasia nu este o idee recenta

Istoria eutanasiei se intinde mult inapoi in timp, in antichitate. Grecii si romanii permiteau, in anumite situatii, eutanasia. Lucrurile s-au schimbat mai tarziu, o data cu aparitia religiilor monoteiste si sacralizarea vietii. In secolul XX s-au format numeroase organizatii care militeaza pro sau sau contra eutanasiei. Prima a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se numea The Voluntary Euthanasia Society. Aceasta a fost urmata, in 1938, de Hemlock Society, infiintata in Statele Unite.

Hemlock Society numara in prezent 67.000 de membri, care sprijina decizia individului de a muri. “Visam la o vreme cand toti americanii vor putea trai si muri ca oameni liberi, in demnitate si conform cu propriile valori”, spune presedinta asociatiei, Barbara Lee.

Totusi, are omul dreptul sa decida cand sa isi puna capat vietii? Vocile impotriva eutanasiei si sinuciderii asistate ar putea spune ca persoana care face asta “se joaca de-a Dumnezeu”. Da, dar eutanasia ii da dreptul omului sa moara in demnitate si sa evite suferinta dinaintea inevitabilului, ar spune ceilalti, care militeaza pentru aceste practici.

Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:

• Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de a le oferi o moarte linistita. De obicei o “moarte buna” este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o “moarte buna” este modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.
• Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea, filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau “Despre sinucidere” ca, intr-o societate libera, oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.
• Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin conectarea la aparate), nu este morala;
• Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre modurile in care fiecare vede conceptul de “a trai si a muri in demnitate”. Cele mai comune umilinte care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,
• Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o moarte lenta si dureroasa;
• S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;
• Eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.

Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.

• Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva.
• Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere, unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.
• Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe scara larga.
• Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei sau a interpretarii eronate a diagnosticului.
• Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru persoanele varstnice.
• Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.
• Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa “nu devina o povara”.
• Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.
• Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.

Citeste tot articolul si comenteaza pe MedLive.ro.