Sari direct la conținut

Evaluarea Nationala 2013 Cum a ajuns o profesoara sa faca lectii de gramatica pe Facebook

HotNews.ro
Evaluarea Nationala 2013 Cum a ajuns o profesoara sa faca lectii de gramatica pe Facebook

„Dragi elevi, desi va bat cam 9 ore pe saptamana la cap (va multumesc pentru prezenta de 100% la cele 5 ore de pregatire suplimentara saptamanala, recunosc e o minune) stiu ca nimic nu are un mai mare impact asupra voastra ca facebook-ul. (…) Corect este ‘frumoaso!’ nu ‘frumoas-o!’ si deja stiti din melodia lui Krem cine are cratima”. Asa incepe lectia de limba romana pe care profesoara Ramona Chifan a postat-o pe Facebook pentru elevii de clasa a VIII-a. Contactata de HotNews.ro, Ramona Chifan a declarat ca lectia online „a pornit de la o gluma, pentru ca le-am spus ca nici in timpul liber nu trebuie sa uite aceste reguli de baza ale limbii romane”.

O parte din textul publicat pe Facebook este preluat dintr-un articol din revista GQ.

Lectia de pe Facebook de Limba romana

„Dragi elevi,

Desi va bat cam 9 ore pe saptamana la cap (va multumesc pentru prezenta de 100% la cele 5 ore de pregatire suplimentara saptamanala, recunosc e o minune) stiu ca nimic nu are un mai mare impact asupra voastra ca facebook-ul si ale lui postari. Prin urmare, dati ‘like’ daca ati inteles si ‘comm’ daca aveti nelamuriri.

Corect este ‘frumoaso!’ nu ‘frumoas-o!’ si deja stiti din melodia lui Krem cine are cratima.

‘Doar’ se foloseste cu forma pozitiva a verbului, iar ‘decat’ cu cea negativa. (Ea are 25 de ani. Nu are decat 2 lei in buzunar.) Adverbul ‘decat’ se mai foloseste si atunci cand construim propozitii comparative de inegalitate. (Antonia este mai desteapta decat Inna.)

Atunci cand vreti sa fiti amabili cu doamnele si/sau domnisoarele, nu va adresati cu ‘dragele mele’. Tocmai le-ati facut masini care scot apa de pe fundul unui rau. Corect este ‘dragile’.

Atunci cand planificati o iesire la o cafenea sau la o cofetarie este impropriu sa spuneti ‘cautam locatie’. Pentru ca nu inchiriati cladirea ca sa va petreceti restul zilelor acolo, ci beti doar un suc (nu altceva, sper). ‘Locatie’ inseamna spatiu pentru inchiriat.

Corect este ‘Ce faci, papusa?’ nu ‘Ce faci, papuse?’. ‘A’-ul din final nu este taranesc, asa cum v-ati fi asteptat. Sfatul meu este sa gasiti un apelativ ceva mai original (mai spesal) daca nu vreti sa vi se raspunda cu ‘Bine, papusel.’ plus un ghiozdan sau o geanta in cap.

‘Serviciu’ si nu ‘servici’ – fie ca e vorba despre locul unde va veti castiga painea (daca promovati examenul de evaluare nationala) sau serviciul de cafea pe care mama il va arunca in capul vostru, pe langa alte obiecte avute la indemana (daca nu il promovati).

Structura ‘Vizavi de problema discutata anterior…’ poate fi tradusa doar asa: ‘peste strada de problema discutata anterior…’. Pentru ca ‘vizavi’ nu inseamna decat ‘peste strada’, contrar parerii ca un cuvant de origine franceza poate fi abuzat cum avem noi chef. Daca nu aveti probleme peste strada, nu-l folositi.

‘Sa aiba’ si nu ‘sa aibe’. Ca sa nu mai vorbim de si mai uraciosul ‘sa aive’. De asemenea, ‘Vroiam sa va rog sa ma invoiti…’ este gresit. ‘Voiai’ sa spui ceva, iar eu voiam sa te exprimi corect si sa fii prezent la ora.

Stiti momentele alea in care cuvantul pe care il scrieti are ca ultima litera un ‘i’ si voi nu stiti daca trebuie sa stea singur sau sa isi mai aduca vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este stiinta.

Pentru a nu fi incult, trebuie sa citesti.

Nu fi nerabdator, fii precaut.

Nu e important a sti cate postari sunt pe facebook intr-o zi, ci este important sa stii lectiile la limba romana.

Verbul ‘a fi’, de obicei, da cea mai mare bataie de cap – ‘A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i intrebarea’.

Se scrie ‘fii’, cu doi i, numai la:

– imperativ afirmativ: Fii cuminte!

– conjunctiv prezent, forma afirmativa si forma negativa: Vreau sa fii cuminte. Vreau sa nu fii obraznic.

– viitorul format de la conjunctiv: o sa fii, nu o sa fii.

In rest e ‘fi’, cu un singur i:

– infinitiv: a fi;

– imperativ negativ: Nu fi obraznic!;

– conditional prezent: as fi, ai fi;

– conditional perfect: as fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi facut;

– conjunctiv perfect: sa fi stiut, sa fi fost, sa fi avut;

– viitor: voi fi, vei fi;

– verb + FI: pot fi, poti fi, sa poata fi, sa poti fi, vei putea fi.

De asemenea, substantivele masculine cu radacina terminata in -i au la plural nearticulat -ii (i din radacina + i desinenta de plural) si la plural articulat -iii: copil – copii – copiii.

Copiii invata cu drag la limba romana (primul i face parte din radacina, al doilea i este desinenta de plural, iar al treilea i este articol hotarat).

Structura ‘Aveti detalii in atasament’ se regaseste in aproape toate mail-urile. Exista o problema totusi: atasament inseamna ‘afectiune (puternica si durabila) fata de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.’ Asa ca daca nu vreti sa includeti sentimentele in afaceri poate schimbati structura in ‘Aveti detalii in fisierul atasat’ atunci cand va veti depune CV-urile.”

Ramona-Elena Chifan este de patru ani profesoara de Limba si literatura romana, precum si de Limba engleza la Scoala Gimnaziala Ciurea (din comuna Ciurea), judetul Iasi. Lectia sa a strans aproape 2.000 de share-uri si like-uri pe pagina sa de Facebook.

Contactata de HotNews.ro, Ramona-Elena Chifan a declarat ca „elevii invata si de pe internet, pentru ca le place sa lase comentarii. Insa nicio metoda nu merge fara cealalta; nu functioneaza e-learning fara profesor si nici invers. Eu lucrez foarte mult cu elevii mei suplimentar, facem cam 4-5 ore in plus pe saptamana la clasa a VIII-a mai ales. Aceasta postare de pe Facebook a pornit de la o gluma, pentru ca le-am spus ca nici in timpul liber nu trebuie sa uite aceste reguli de baza ale limbii romane„.

Scoala unde predau este intr-o comuna de langa Iasi, unde situatia materiala a familiilor elevilor este foarte precara. Nu se pune problema sa cerem bani pentru pregatirea suplimentara. Noi le dam carti, haine, iar pregatirea este pro bono. Fara aceasta pregatire, rezultatele ar fi dezastruoase. Si asta nu doar la noi in comuna. In general motivatia copiilor a scazut, motivatia extrinseca a familiilor lor – nu mai vorbesc, copiii sunt debusolati, sunt promovate nonvalorile, iar elevii intreaba: de ce trebuie sa invat, la ce imi ajuta?„, a explicat profesoara pentru HotNews.ro

In ce priveste subiectele de astazi de la examenul de Limba si literatura romana, Ramona Chifan a declarat ca se asteapta la rezultate „nu foarte mari”. „Progrese am facut cu elevii fata de cum i-am luat, iar subiectele nu mi s-au parut dificile din perspectiva unui elev de nivel mediu„, a precizat aceasta.

Singurul punct care le-ar putea ridica dificultati elevilor este 5 de la subiectul al II-lea: ‘Transcrie fiecare propozitie din fraza urmatoare, precizand felul subordonatei: Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.’ Insa nu cred ca anul acesta vor fi probleme sau discutii de genul celor de anul trecut, de la subiectul cu subordonata. Aici lucrurile sunt clare„, este de parere profesoara de Limba si literatura romana de la Scoala Gimnaziala Ciurea, Iasi.

Citeste si:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro