„Exact măsurile de care avem nevoie”, spune un economist de top despre pachetul fiscal. Dar cu o condiție / Un alt expert identifică ce e „absolut necesar” să mai facă statul
Dacă ar rămâne numai aceste măsuri pe care le-a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan, spune Laurian Lungu, co-fondatorul unuia din cele mai respectat think tank-uri economice din România, ar fi exact măsurile de care avem nevoie. „Mai puțin creșterea impozitului pe dividende”, spune el. Un alt economist, Cătălin Ghinăraru, spune în dialogul cu HotNews că „va exista o mișcare în direcția recesiunii economice. El avertizează însă că „este absolut necesar să se lucreze la structura economiei.
În opinia lui Laurian Lungu, dacă se va aplica creșterea impozitului pe dividente, „va adânci decelerarea economiei, va întârzia recuperarea ei și pe net și nu va aduce la buget sumele previzionate, dimpotrivă”, explică Lungu.
Altfel, adaugă el, măsurile sunt cele pe care le sugeram și noi aici acum o lună și ceva. „Sugeram ca TVA efectiv să crească temporar, pe cel mult 3 ani, cu 3 puncte procentuale de la 14,5% cât este acum”. Ceea ce, în esență, spune Lungu, se obține cu 2 puncte procentuale pe cota statutară și restul din creșterea cotelor reduse.
„Dacă creșterea TVA, a impozitului pe jocurile de noroc, aplicarea CASS la pensiile de peste 3.000 RON se aplică foarte curând, de la 1 august, sunt măsuri suficiente, în conjuncție cu o reducere de cheltuieli bugetare, fezabilă, de minimum 0,5% din PIB, să ducă la o diminuare a deficitului bugetar suficientă încât să reducem riscul unei scăderi a ratingului de țară”, explică economistul.
În opinia lui, creșterea TVA este cea mai puțin dăunătoare economiei din opțiunile de creșteri de taxe. „Evident, trebuie aplicată alături de măsuri rapide și țintite de reducere a evaziunii de TVA. Creșterea TVA ajută ajustarea bugetului și în 2026, în special prin reducerea unor categorii de cheltuieli în termeni reali!”, consideră el.
Ce este foarte important este ca impozitele pe capital – deci pe profit sau dividende – precum și cele pe forța de muncă să rămână neschimbate, punctează economistul, co-fondator al Consilium Policy Advisors Group.
Economia încetinește de câteva trimestre bune, în primul trimestru din acest an valoarea adăugată a tuturor sectoarelor în economie a fost zero și panta acesteia este descendentă. „În aceste condiții o potențială creștere a acestor tipuri de impozite – în particular impozitul pe dividende, care a apărut ca măsură potențială din 2026 – are un raport cost-beneficiu foarte mare, adâncind inutil o posibilă recesiune. Este un moment important pentru economie”, conchide acesta.
„Consumul va scădea”, avertizează Cătălin Ghinăraru
De asemenea, un alt economist cu care HotNews a discutat spune că măsurile sunt complet anticiclice.
„Va exista o mișcare în direcția recesiunii economice, dar mă aștept ca după puseul inflaționist să apară unul contrar, deflaționist. Pentru că vom asista la înghețarea salariilor, ceea ce face imposibilă o inflație salarială. Va fi o creștere temporară a inflației pe anumite canale (cel al IPC), dar dublată de o stagnare a inflației salariale sau a celei de consum. Consumul, măsurat prin cererea agregată, va scădea!”, spune Cătălin Ghinăraru, unul dintre puținii experți pe piața muncii cu care discuta Comisia Europeană în România.
„Este o măsură anti-ciclică în mod evident, la fel ca cele luate în 2010, când prețurile au crescut brusc, după care s-au reașezat”, mai afirmă el.
„Este absolut necesar să se lucreze la structura economiei. Și sunt necesare măsuri legate de crearea de alte surse de venituri pentru stat decât simpla aplicare de taxe și impozite și mai ales această dependență extraordinară de taxarea pe muncă!”, conchide Ghinăraru.
Măsurile lui Bolojan
Reducerea deficitului bugetar excesiv se va face prin trei pachete de măsuri care vor fi adoptate succesiv în următoarele luni, a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă.
Bolojan a precizat că propune trei pachete de măsuri, care sunt un mix de creșteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli și un mix de eșalonări și prioritizări de investiții.
Primul astfel de pachet va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, săptămâna următoare.
Printre măsurile care vor face parte din acest proiect se numără reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa), creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate, taxă pe profiturile băncilor și suprataxării câștigurilor din jocuri de noroc.
Toate măsurile anunțate vor intra în vigoare de la 1 august 2025, cu excepția creșterii impozitelor pe dividente care se va aplica de la 1 ianuarie 2026.
„Vom reașeza TVA la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 și de 19%. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, așa cum a fost și până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem, de asemenea, ca și industria Horeca să rămână la acest nivel. Acest lucru se va face în așa fel încât în luna octombrie să se facă o analiză din care să rezulte dacă ne-au crescut încasările din această zonă. Dacă ele nu vor crește, în urma măsurilor care vor fi luate, atunci, cu siguranță și această industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată. Toate celelalte componente vor fi la această cotă de 21%”, a declarat Bolojan în conferința de presă de la Palatul Victoria în care a anunțat noile măsuri ficale.
Ce a mai anunțat șeful Guvernului:
- „La combustibili, la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România, în așa fel încât acest șoc să fie parțial atenuat. De asemenea, va crește și acciza pentru țigări.
- Vom propune și vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie de majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
- De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europa și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat.
- De asemenea, vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri.”
(Contabil care calculează impozite, TVA, împrumuturi, datorii, economii sau salarii – Fotografie ilustrativă / SURSA: © Tero Vesalainen | Dreamstime.com)
INTERVIURILE HotNews.ro