Excedentul comercial al Chinei depășește în premieră 1 trilion de dolari. Cât este excedentul în relația cu România

Excedentul comercial al Chinei cu bunuri a depășit 1 trilion de dolari în acest an pentru prima dată, în contextul în care exporturile au crescut vertiginos în ciuda războiului vamal declanșat de președintele american Donald Trump.

În primele 11 luni ale acestui an, surplusul comercial al Chinei în dolari a fost de 1,076 trilioane de dolari, conform datelor publicate luni de administrația vamală a țării, care acoperă bunurile, dar nu și serviciile.

Excedentul comercial al Chinei cu bunuri pentru întregul an 2024 a fost de puțin sub 1 trilion de dolari.

În anul 2024, comerțul bilateral cu mărfuri, conform statisticii române, a totalizat 9,28 miliarde USD, din care exporturile românești pe piața chineză au atins 779,6 milioane USD, iar importurile din China s-au ridicat la 8,5 miliarde USD. Soldul balanței comerciale a fost net în favoarea Chinei, cu un excedent de 7,7 miliarde USD la finele anului 2024.

Datele de luni au arătat că exporturile au crescut cu 5,9% în noiembrie față de anul precedent, în vreme ce importurile au crescut cu 1,9%, aducând un surplus de 112 miliarde de dolari pentru luna respectivă.

Exporturile Chinei către SUA au scăzut drastic în ultimele luni, scăzând cu 29% luna trecută față de anul precedent. Însă livrările către alte regiuni, în special Asia de Sud-Est, au crescut rapid. Economiștii spun că o parte din aceste livrări către Asia de Sud-Est, care au crescut cu 8% luna trecută, sunt ulterior transbordate către SUA.

Beijingul s-a bazat în mare măsură pe exporturi pentru a stimula activitatea economică pe fondul unei cereri interne slabe și a unei încetiniri a pieței imobiliare care intră acum în al cincilea an.

La o reuniune a biroului politic al partidului comunist pe tema politicii economice, președintele Xi Jinping a făcut referire la necesitatea unui consum mai mare, afirmând că „este esențial să se respecte cererea internă ca principal motor, construind o piață internă puternică”. Dar a reiterat și apelurile la construirea de „noi motori de creștere” – industrii care alimentează exporturile Chinei, cum ar fi vehiculele electrice și roboții.

Exporturile către UE au crescut, de asemenea, brusc în noiembrie, cu 14,8% față de anul precedent, comparativ cu 0,9% în octombrie.

„Aceasta a fost marea surpriză a datelor din noiembrie”, a declarat Lynn Song, economistul-șef al ING pentru China.

El a spus că deprecierea renminbi-ului, în concordanță cu dolarul și față de euro, a stimulat, de asemenea, competitivitatea exporturilor chineze și a contribuit la surplusul comercial al Chinei cu blocul comunitar.

Președintele francez Emmanuel Macron a amenințat, într-o declarație publicată duminică, că va impune tarife vamale Chinei dacă Beijingul nu reușește să își reducă surplusul comercial masiv cu Uniunea Europeană.

China era pregătită să își mărească cota de exporturi globale la 16,5% până în 2030, de la 15% în prezent, au declarat analiștii Morgan Stanley, conduși de economistul-șef pentru Asia, Chetan Ahya, într-un raport, adăugând că se îndoiesc că creșterea măsurilor protecționiste din partea partenerilor comerciali ar putea opri acest avans, notează Financial Times.