EXCLUSIV Ce contine ordonanta de urgenta prin care Guvernul Ciolos intentioneaza sa rezolve problema interceptarilor/ Plus: Ce probleme ridica masurile propuse de ministerul justitiei
Sintagma „alte organe specializate ale statului” va fi eliminata din Codul de Procedura Penala, se introduc precizari clare ca probele sunt obtinute nemijlocit de procuror, organele de cercetare penala sau lucratori specializati din cadrul politiei iar modul cum sunt puse in executare mandatele va fi controlat de presedintele Inaltei Curti sau de un procuror desemnat de acesta, se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta obtinut de HotNews.ro. Potrivit proiectului, legea de organizare a SRI va fi modificata pentru a delimita fara echivoc supravegherea tehnica dispusa pe un mandat de siguranta nationala de interceptarile realizate de procurori.
In Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanta de urgenta „privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal” se mai arata ca prin masuri tehnice, se va realiza partajarea infrastructurii (servere de management al interceptarii si console de administrare si operare) astfel incat sa se realizeze accesul nemijlocit si utilizarea independenta de catre organele de urmarire penala. Modul concret de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare ar urma sa fie stabilit prin protocoale de cooperare. In nota de fundamentare se arata ca ordonanta propune aceasta solutie de urgenta, dar ca este nevoie de o ampla dezbatere publica pentru organizarea unei institutii responsabile pentru punerea in executare a supravegherii tehnice.
Potrivit unor experti in drept penal consultati de HotNews.ro, marea problema este ca se reglementeaza prin Ordonanta de Urgenta in materia drepturilor fundamentale, fapt interzis de Constitutie. Potrivit acestora, OUG-ul propus risca sa pice la Curtea Constitutionala si din alte motive: nu se respecta separatia si echilibrul puterilor in stat, intrucat activitatea Centrul National de Interceptare a Informatiilor, care desfasoara o activitate intruziva in viata privata, ar trebuie sa fie controlata de un organism din afara puterii judecatoresti, la nivel de principiu. Altfel spus, puterea judecatoreasca se controleaza pe sine, ceea ce pune in discutie modul de functionare al sistemului de checks and balances. Potrivit expertului consultat de HotNews.ro, noile reglementari ar trebuie adoptate printr-un proiect de lege dezbatut si adoptat in regim de urgenta.
Alti experti in drept sunt insa de parere ca Guvernul poate legifera prin OUG daca aduce garantii suplimentare in ce priveste respectarea unor drepturi, nu le restrange si ca acest lucru s-a mai facut in trecut in materia controlului judiciar. Pe de alta parte, potrivit acestor specialisti in drept care sunt de acord cu prevederile ordonantei, in cuprinsul motivarii, Curtea Constitutionala spune ca nici o autoritate in afara celei care emite mandatul nu poate controla modalitatea de punere in aplicare, prin urmare nu ar fi posibil un control din afara sistemului judiciar.
Reamintim ca aceste masuri sunt propuse de Ministerul Justitiei dupa ce Curtea Constitutionala a publicat miercuri, 9 martie, motivarea deciziei pronuntate in 16 februarie prin care SRI si alte servicii secrete a pierdut dreptul de a realiza interceptari in dosare penale. Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional articolul 142 alineatul (1) din Codul de Procedura Penala. Articolul in cauza spune ca „procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului”
Curtea a retinut ca <<sintagma "ori alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a oamenilor”.
Prezentarea sintetica a schimbarilor preconizate asa cum apar ele in nota de fundamentare:
„1. Modificari si completari ale Codului de Procedura penala
a) Intrucat prin Decizia din 16 februarie 2016 Curtea Constitutionala a constatat ca sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozitiilor art 142 alin (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala, aceasta sintagma urmeaza a fi eliminata.
b) De asemenea, se introduce un alineat nou dupa alin (1) al art 142 din Codul de procedura penala, respectiv alin (1 bis), prin care se are in vedere consacrarea principiului nemijlocirii obtinerii probelor de catre organul de urmarire penala, prin procedee probatorii, ca si a asigurarii integritatii acestora. Garantia asigurarii integritatii probei in conditiile folosirii de mijloace tehnice mai este consacrata si de art. 168 alin (1) din Codul de procedura penala referitor la perchezitia informatica.
c) O a III-a modificare propusa la alin (2) al art 142 din Codul de Procedura Penala are in vedere inlocuirea sintamgei „cu organele de urmarire penala, cu autoritatile prevazute la alin (1)” – cu sintagma „cu procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei” pentru a sublinia inca o data caracterul nemijlocit al obtinerii probelor de catre organul de urmarire penala, prin procedee probatorii.
2. Completarea Legii nr.304/2004 privind organizara judiciara, republicata si cu modificarile ulterioare
a) Noul alineat (2 bis) al art 28 din Legea nr 304/2004 urmareste asigurarea unei garantii suplimentare, printr-o functie de control al modului in care sunt puse in executare masurile de supraveghere tehnica de catre organele de urmarire penala, acesta urmand a fi realizat la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de catre presedinte sau un judecator anume desemnat de acesta.
Solutia legislativa propusa tine cont, pe de-o parte, de faptul ca un mecanism de verificare trebuie mentinut in sfera autoritatilor judiciare (nu poate fi stabilit ca atributie a Inspectiei Judiciare), iar in cadrul altor sisteme de drept autoritatea care realizeaza interceptarile este una externa sistemului judiciar si independenta, astfel incat masurile de control nu sunt limitate la organele judiciare.
Prin rolul care ii revine procurorului pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica rezulta automat un anumit nivel al institutiei care poate realiza un control asupra activitatii acestuia.
b) Prin introducerea unui alineat nou , alin (1 bis) la art 66 din Legea nr. 304/2004 se urmareste asigurarea unui temei legal pentru toate unitatile de parchet in baza caruia acestea sa-si poata asigura mijloacele tehnice necesare realizarii nemijlocite a punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica.
De lege lata, un astfel de temei legal exista doar pentru parchetele specializate, respectiv pentru Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si pentru Directia Nationala Anticoruptie.
3. Completarea Legii nr. 14/ 1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
Se propune completarea art 8 cu doua alineate noi, care prevede faptul ca Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor obtine, prelucreaza si stocheaza informatii referitoare la securitatea nationala si asigura, la solicitarea organelor de urmarire penala, accesul nemijlocit si distinct al acestora la sistemele tehnice pentru executarea supravegherii tehnice din CPP.
Alin (2) nou introdus la art. 8 statueaza delimitarea de o maniera neechivoca, dupa natura obiectului activitatii de supraveghere tehnica dispusa in baza unui mandat se siguranta nationala ca activitate proprie a SRI, de operatiunile tehnice realizate de organele de urmarire penala in baza unui mandat de supraveghere tehnica dispus de instantele de judecata conform dispozitiilor Codului de procedura penala.
Se asigura astfel realizarea principiului nemijlocirii in obtinerea probelor prin procedee tehnice speciale de catre organele de urmarire penala in mod distinct de activitatile altor autoritati, precum cea proprie a SRI.
Prin masuri tehnice, se va realiza partajarea infrastructurii (servere de management al interceptarii si console de administrare si operare) astfel incat sa se realizeze accesul nemijlocit si utilizarea independenta de catre organele de urmarire penala.
Dispozitia se coreleaza si face obiectul controlului ce va fi exercitat de ICCJ in baza alineatului nou introdus, respectiv alineatul (2 bis) al art 28 din legea nr. 303/2004.
Alin (3) nou introdus stabileste ca modul concret de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabileste prin protocoale de cooperare.
Proiectul de ordonanta de urgenta pe care il supunem spre aprobare este destinat sa ofere, intr-o prima etapa, o solutie de urgenta pentru activitata organelor judiciare. Organizarea unei institutii responsabile pentru punerea in executare a supravegherii tehnice este un demers care presupune o dezbatere publica ampla, compararea experientelor altor sisteme din acest domeniu de drept raportat la particularitatile si organizarea sistemului romanesc, precum si o fundamentare comprehensiva privind resursele necesare unei astfel de structuri. Se retine, comparativ, demersul realizat de autoritatile franceze prin Decretul nr. 1405 din 17 noiembrie 2006, pana in prezent nefiind complet operationala Platforma Unica privind Interceptarile Judiciare. Un element care se desprinde din abordarea autoritatilor mentionate este acela al dimensiunii eminamente tehnice pe care o are un sistem destinat interceptarii comunicatiilor (in sens larg)”
In nota de fundamentare a proiectului de Ordonanta de urgenta se mai arata ca masura nu are impact macroeconomic si ca „resursele bugetare necesare institutiilor vizate pentru activitati potrivit proiectului urmeaza sa fie alocate in limita bugetului aprobat prin legile bugetare anuale si prin actele normative de rectificare”.
Proiectul de act normativ va fi supus avizarii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, care se reuneste vineri seara dupa revenirea presedintelui Klaus Iohannis din vizita de cinci zile efectuata in Israel.
UPDATE: Completarile ministerului Justiei la proiectul de ordonanta
Potrivit unor completari aduse proiectului de ordonanta de urgenta referitoare la realizarea interceptarilor, Ministerul Public şi DIICOT ar putea avea politie judiciara, agentii fiind delegati pentru o perioada de trei ani, transmite Mediafax.
Un nou draft al proiectului de ordonanta de urgenta referitoare la realizarea interceptarilor prevede ca Ministerul Public si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism (DIICOT), sa aiba propria structura de politie judiciara, formata din angajati detaşati de la Ministerul Afacerilor Interne(MAI). În cazul DIICOT, în proiect sunt prevazute 25 de posturi de ofitei de politie judiciara.
„În vederea desfaşurarii activitatilor prevazute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, în cadrul Ministerului Public pot functiona, prin detaşare, ofiteri sau agenti de politie judiciara, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii”, se arata în document.
Potrivit modificarilor, „detaşarea ofiterilor şi agentilor de politie judiciara se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie şi Justitie, de catre ministrul Afacerilor Interne, pe o perioada de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora” mentionându-se ca „pe durata detaşarii ofiterii şi agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însarcinare. Dispozitiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiterii şi agentii de politie. Actele întocmite de aceştia din dispozitia scrisa a procurorului sunt efectuate în numele acestuia”.
Aceeaşi este situatia şi în cazul DIICOT, în proiectul de lege precizându-se ca „în vederea desfaşurarii activitatilor prevazute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism functioneaza, prin detaşare, ofiteri sau agenti de politie judiciara, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor directiei, în limita posturilor prevazute de lege”, pentru aceasta structura fiind prevazute în document 25 de posturi de ofiteri şi agenti de politie judiciara.
INTERVIURILE HotNews.ro