Exclusiv Discuții între Liviu Dragnea, Finanțe și companiile petroliere pentru "corectarea" unor prevederi din Legea offshore, abia aprobată de Parlament: Ar putea fi emisă OUG pentru deducerea investițiilor din Marea Neagră

Șeful PSD Liviu Dragnea s-a grăbit să-și asume Legea offshore privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, prezentând varianta adoptată luni de Camera Deputaților ca fiind mult îmbunătățită față de cea care a trecut de Guvern și de Senat. Chiar miercuri seară s-a lăudat la Antena 3 că după o „muncă de luni de zile”, a găsit echilibrul corect „între interesul legitim al României şi cel la fel de legitim al companiilor de a scoate profit”.

În realitate, imediat după trimiterea legii la promulgare, Liviu Dragnea, cu cei de la Ministerul Finanțelor alături, a început discuții cu reprezentanții titularilor de acorduri pe „corectarea” formulelor de calcul al impozitelor prevăzute în legea proaspăt adoptată de Camera Deputaților. Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, în ultimele zile au avut loc mai multe discuții, fiind luată în calcul inclusiv elaborarea unui proiect de Ordonanță de Urgență care să reglementeze deducerea cheltuielilor cu investițiile din Marea Neagră.

Informația pe scurt:

Abia acum, după adoptarea Legii și trimiterii ei la președinție pentru promulgare, Ministerul Finanțelor a început să facă evaluări asupra impactului pe care anumite prevederi le-ar putea avea. La cel puțin una dintre discuții a participat și Liviu Dragnea.
Problemele ridicate sunt cele referitoare la fiscalitate. Legea prevede o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare, în funcție de prețul gazelor. Impozitele pe care ar urma să le plătască titularii de acorduri sunt stabilite în baza unor formule de calcul.
Legea mai prevede și posibilitatea ca investițiile să poată fi deduse într-o limită de 60% din totalul veniturilor suplimentare. Această prevedere ar fi în avantajul companiilor, reducând povara fiscală. O parte din ce plătesc prin impozite, câștigă prin deduceri.
Însă tocmai această prevedere stârnește nemulțumirea companiilor. La formulele calcul, deducerea este trecută ca fiind făcută la „valoarea investiţiilor în segmentul upstream realizate în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare”. Practic, deducerea investițiilor s-ar face în luna în care s-a realizat efectiv vânzarea. Însă, companiile reclamă faptul că pentru investiții trebuie „pus banul înainte” de vânzarea efectivă.
Astfel, Ministerul Finanțelor caută o soluție pentru a rezolva această „problemă” cu deducerile pentru investițiile făcute înainte de vânzarea efectivă a gazelor extrase. Dar cum dacă legea a plecat deja la promulgare? O variantă ar fi ca președintele Klaus Iohannis să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare. În cazul în care legea este totuși promulgată, altă variantă ar fi aprobarea unei ordonanțe de urgență.

Cum s-a ajuns aici? Liviu Dragnea a dorit cu tot dinadinsul ca legea să fie aprobată de Camera Deputaților, cameră decizională, în această săptămână, în timpul sesiunii extraordinare. Aceasta după ce a fost discutată câteva luni, mai mult în spatele ușilor închise decât public, cu reprezentanții ministerelor și ai companiilor. Luni, Liviu Dragnea s-a grăbit să prezinte singur, în fața presei, varianta care urma să fie aprobată în plen, chiar înainte și de a fi avizată în comisiile de specialiate, susținând că este mai avantajoasă pentru stat decât cea care a fost promovată de Senat.

Atacând voalat fosta guvernare Tudose care a aprobat inițial legea, dar și Senatul, al cărui președinte este Călin Popescu Tăriceanu, șeful PSD a încercat să accentueze ideea că varianta pe care și-o asumă este mult mai benefică pentru statul român. „Varianta Senatului era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea îngheţată. Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15 – 20 de ani, companiile offshore nu trebuiau să plătească nimic. În acelaşi timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treilea obiectiv este ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piaţia românească„, a spus Dragnea, prezentând în oglindă și varianta care urma să fie aprobată câteva ore mai târziu de Camera Deputaților.

Față de forma adoptată în Senat, Camera Deputaților a modificat complet articolul 19 referitor la creditul fiscal, introducând impozite pe veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor. Aceste impozite sunt plătite, pe lângă redevențe, de către cei care au exploatări onshore (terestre), însă în varianta inițială a legii erau eliminate. Producătorii din Marea Neagră urmau să plătească doar redevențe asupra producției, nu și aceste impozite asupra venturilor suplimentare.

În varianta Camerei Deputaților au fost introduse impozitele asupra veniturilor suplimentare, dar într-o variantă mai puțin împovărătoare decât pentru onshore. Mai exact, pentru onshore se aplică un impozitul de 60% din veniturile suplimentare, pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv. Pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh, producătorii din onshore plătesc un impozit de 80% la „venitul suplimentar obținut din diferența dintre 85 lei/MWh și prețul practicat”. Acestea sunt prevederi cuprinse în OG 7/2013, aprobată prin Legea 73/2018. Pentru offshore, Legea aprobată de Camera Deputaților prevede impozit de 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv. Deci jumătate față de ce plătesc cei din onshore. Însă, devine mai avantajos dacă prețul este mai mare, deoarece nivelul de taxare este de 15% pentru prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh, apoi 20% pentru prețuri între 100 lei și 115 lei/MWh, 25% pentru prețuri între 115 lei și 130 lei/MWh, crescând treptat până la 50% pentru prețuri care depășesc 190 lei/MWh.

Trebuie precizat că pentru calculul veniturilor suplimentare, și pentru offshore, și pentru onshore, există un preț de referință de 45,71 lei/MWh, stabilit la nivelul anului 2012 și ajustat cu rata inflației din 2014. Acest preț de referință este stabilit atât de OG 7/2013, cât și de legea offshore. În 2013 când a fost prevăzut acest preț, logica era stabilirea unei diferențe cu prețurile din grilele de liberalizare a pieței. Între timp, prețurile din producția internă au fost liberalizate, iar acel preț de referință a ajuns să fie perimat. De ce insistă autoritățile cu formule de calcul raportate la un preț care nu își mai are sensul? O explicație ar fi lipsa de studii în baza cărora să fie elaborat un nou cadru fiscal pentru vânzările de gaze. Ar trebui regândit cu totul fiscalitatea pe veniturile din vânzări, însă autoritățile nu au făcut demersuri în acest sens. A fost discutată posibilitatea schimbării redevențelor, însă un act normativ din 1999 (OUG 160/1999) împiedică acest lucru. Mai exact, prevede că pentru producția offshore nu pot fi modificate redevențele decât dacă sunt mai avantajoase pentru investitori, pe perioada acordurilor petroliere. Acordurile au fost însă încheiate în 2008, iar acel act normativ era și este în vigoare.

Tot în varianta Camerei Deputaților a fost introdusă și posibilitatea deducerii investițiilor, prevedere despre care Dragnea nu a vorbit în prezentările sale. Despre acest aspect a atras atenția deputatul USR Cătălin Drulă. Liviu Dragnea nu a menționat că până la 60% din venitul suplimentar se poate deduce ca investiție, a scris marți deputatul USR pe Facebook. „Rezultatul când le punem pe toate împreună: probabil vreo 4 mld $ încasate de statul român în loc de cele 20 mld desenate de Dragnea cu carioca. E cam ca la programul de guvernare, dă-i omului o cariocă și o tablă și te minte frumos. Se vede că îi place„, a spus Cătălin Drulă.

La rândul ei, Cristina Prună, deputat USR, a spus că „în România, dacă vrei să mai faci o afacere, trebuie să te duci, exact ca într-un regim autocrat, să discuți cu jupânul Liviu Dragnea„.

În textul legii a mai fost introdus un articol care prevede vânzarea pe bursă a cel puțin 50% din gazele vândute. Însă există deja o lege aprobată de Parlament la mijlocul lui iunie care prevede același lucru.

Reamintim că deputații PSD și ALDE au introdus pe ultima sută de metri în Legea offshore, cu câteva ore înainte de adoptare, amendamente importante legate de fiscalitate în ceea ce privește producția de gaze din Marea Neagră. Practic, aceste amendamente au fost votate luni în jurul orei 18.00 de comisiile reunite pentru industrii, pentru administrație și pentru buget-finanțe, iar seara târziu, au intrat în plenul Camerei Deputaților, fără o analiză serioasă asupra lor. Ele au fost transmise deputațiilor cu doar două ore înainte de discutarea lor. Un amendament important, pe care deputații din opoziție nu au avut timp să-l analizeze, dar care a fost votat luni, se referă la introducerea unor impozite progresive pe veniturile suplimentare obținute din vânzarea producției din Marea Neagră, aplicate în funcție de prețul gazelor.

Liviu Dragnea, șeful PSD, a prezentat ultimele modificări, ca și cum ele ar fi fost deja adoptate, înainte ca cele trei comisii de specialitate să le dezbată și să aprobe un raport.

Față de forma adoptată în Senat, PSD și ALDE au modificat complet articolul 19 referitor la creditul fiscal, introducând impozite suplimentare. Articolul 18 a rămas în forma adoptată de Senat care prevede că titularii de acorduri plătesc actualele redevențe, cele aflate în vigoare încă din 2004, fiind exceptați de la plata impozite suplimentare prevăzute de OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. În schimb, prin articolul 19, aceste taxe au fost înlocuite cu o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare.

Practic, a fost găsită o formulă intermediară de taxare față de cea aplicată pentru veniturile obținute din vânzarea producției de gaze onshore (terestru).

OG 7/2013 prevede că operatorii plătesc impozit de până la 80% din veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. OG 6/2013 se referă la instituirea unui impozit de 0,5% din veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

Articolele referitoare la fiscalitate, așa cum au fost propuse de PSD și ALDE

Art.18. – Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi; începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul după caz, asupra veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

(3) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare.

(4) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(5) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului energiei, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

(7) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat.

Citește și: