EXCLUSIV Fostul agent al României în justiția UE: La spălarea banilor avem pericol mare de infringement, NU la prezumția de nevinovăție

​​Este puțin probabil ca România să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru netranspunerea directivei privind respectarea prezumției de nevinovăție, însă „doar o minune” mai poate salva România de la a fi dată în judecată de Comisia Europeană și obligată la plata de sancțiuni pentru netranspunerea unei alte directive, care se referă la combaterea spălării banilor – a declarat, vineri seara, pentru HotNews.ro, Răzvan Horațiu Radu, fostul agent guvernamental care a reprezentat România în fața CJUE.

Razvan Horatiu Radu

Fostul agent guvernamental al României la curtea de la Luxemburg a făcut aceste precizări după ce senatorul PMP Traian Băsescu a semnalat pe Facebook că „astăzi, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal a prevederilor” directivei 343/2016 privind prezumția de nevinovăție.

Răzvan-Horațiu Radu a explicat că România are în prezent alte peste 30 de directive europene netranspuse în legislația națională, aflate în proceduri de infringement mai avasate, dintre care două cu risc foarte ridicat de a trimite România la instanța Uniunii Europene.

Explicațiile lui Răzvan-Horațiu Radu:

• „Directiva privind respectarea prezumției de nevinovăție are o importanță aparte pentru că reprezintă o componentă a  dreptului la un proces echitabil. Această directiva a fost parțial transpusă  în legislatia românească, Comisia Europeana fiind inștiințată în acest sens. Doar o mică parte de directivă mai trebuie transpusă. Întrucât procedura de infringement este abia la început, este puțin probabil să se ajunga la sesizarea CJUE și la obligarea României la plata de sancțiuni.
• Pe de alta parte însă,  trebuie subliniat că există alte 30 de directive netranspuse sau transpuse cu întârziere, pentru care avem acțiuni de infringement deschise anterior și aflate  în diferite faze.
• Aș menționa dintre acestea directiva privind calitatea benzinei și a motorinei și pe cea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, unde numai o minune sau bunăvoința Comisiei Europene ne pot scăpa de sesizarea Curții și obligarea la plata de sancțiuni. Sunt acte normative europene a caror transpunere a fost întârziată inexplicabil la nivel intern”.

Ce e cu directiva privind spălarea banilor

În 7 iulie 2017, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României și altor 7 state UE pentru netranspunerea în legislațiile naționale a Directivei europene 849/2015 – „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”. Atunci România a primit o scrisoare de punere în întîrziere, iar apoi Comisia Europeană a constatat că România și celelalte 7 state nu au luat nicio măsură de transpunere a directivei.

În 7 decembrie 2017, Comisia a anunțat că „a îndemnat insistent” Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Olanda să transpună în legislația lor națională „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”.

Noile norme ale UE vor consolida cerințele existente în materie de combatere a spălării banilor și vor ameliora combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Toate statele membre trebuia să transpună această directivă până la 26 iunie 2017. Cele 8 state membre nu au notificat nicio măsură de transpunere, iar proiectele de legi se află încă în procesul legislativ național.

Prin urmare, după ce a acordat acestor 8 țări posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la scrisorile de punere în întârziere transmise în iulie 2017, Comisia a invitat în decembrie 2017 aceste țări să ia măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin directivei.

„În cazul în care aceste state membre nu își aliniază legislația națională la legislația UE în termen de două luni, Comisia poate decide să înainteze cazurile Curții de Justiție a UE” – a amenințat CE în decembrie 2017.

Iată că au trecut 5 luni de atunci și autoritățile române nu au transpus directiva europeană privind spălarea banilor, din câte spune acum Răzvan-Horațiu Radu, care a fost schimbat săptămâna trecută din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, prin decizie a premierului Viorica Dăncilă.

Ce e cu directiva privind benzina

Cealaltă procedură de infringement menționată de Răzavn Radu ca prezentând risc ridicat pentru România privește Directiva 652/2015, privind calitatea benzinei si a motorinei.

În 8 martie 2018, România si alte 9 state membre (Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Finlanda, Grecia, Letonia, Marea Britanie si Spania) au primit un aviz motivat din partea Comisiei Europene, in cadrul unei proceduri de infringement.

Directiva prevede normele pentru calcularea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de carburanți si de alte forme de energie provenind din surse nebiologice.

Legislatia UE urmareste să genereze raportarea cu suficienta acuratete, astfel incat Comisia sa poata evalua performantele furnizorilor de carburanți in ceea ce priveste respectarea obligatiilor care le revin in temeiul Directivei privind calitatea carburantilor (Directiva 98/70/CE).

Potrivit CE, aceasta are ca scop realizarea unei reduceri cu cel putin 6% a intensitatii emisiilor de gaze cu efect de sera generate de carburanti si de energia furnizata, pana la sfarsitul anului 2020. Metoda de calcul are avantajul de a reduce sarcina administrativa atat pentru furnizori, cat si pentru statele membre.

România și celelalte state membre trebuia sa transpuna in legislatiile lor nationale normele UE privind calcularea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de carburanti pana la 21 aprilie 2017.

În cazul in care Romania ar fi condamnată din cauza netranspunerii unei directive, ar putea fi obligată la plata la plata unei sanctiuni compuse dintr-o suma minima forfetară de 1,8 milioane de euro plus o sumă ce poate ajunge și la 130.000 euro pentru fiecare zi de întarziere în transpunerea directivei.

Ce este cu directiva invocată de Băsescu, privind prezumția de nevinovăție

Comisia Europeană a informat, joi, 11 state membre, printre care și România, că în aprilie 2018 a expirat termenul până la care aceste țări ar fi trebuit să transpună în legislațiile lor naționale o directivă europeană care obligă autoritățile să protejeze prezumția de nevinovăție a justițiabililor. În cazul Românei, Comisia Europeană nu a solicitat în niciun fel reforma generală a codurilor penale, au declarat, pentru HotNews.ro surse europene. În schimb, modificările solicitate de CE pentru transpunerea directivei au fost deja transmise la Parlament de către Ministerul Justiției, încă de la finalul anului trecut, însă nu au fost adoptate până acum.

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană a fost notificată de Comisia Europeană pentru declanșarea automată a procedurii de infringement precontencioase, ca urmare a faptului că în aprilie 2018 a expirat termenul de transpunere a Directivei 343 din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Această directivă prevede, printre altele, că prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. „Aceste declarații și decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată” – mai prevede directiva.

Fostul președinte Traian Băsescu a semnalat pe Facebook că „astăzi, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal a prevederilor acestei directive”.

„Dragi propagandişti, fie că sunteţi magistraţi, politicieni sau analişti, luaţi notă că directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România. Intervenţiile mele au fost pentru ca Justiţia din România să progreseze, în timp ce voi v-aţi bătut pentru o Justiţie a anilor ’50. Atenţie, că v-am vorbit şi despre definiţia corectă, aşa cum o dă Comisia de la Veneţia, pentru abuzul în serviciu. Fără prag valoric, dar cu prag de faptă”. a scris Băsescu pe FB.

În realitate, directiva nu se referă la abuzul în serviciu sau la introducerea vreunui prag valoric privind această faptă.

Surse din Comisia Europeană au precizat pentru HotNews că „nu există nicio conexiune” între directiva europeană privind prezumția de nevinovăție și actualul proces de reformă a legilor justiției desfășurat de coaliția PSD-ALDE în România. „Comisia a subliniat anterior că nu solicită o reformă amplă în justiție”, au mai spus sursele.

Potrivit acestora, declanșarea procedurii de infringement precontencioase în cazul celor 11 state membre, printre care și România, Austria, Suedia sau Luxmeburg, se face automat, la expirarea termenului de transpunere a directivelor UE.

Potrivit procedurii, Comisia Europeană va trimite României și celorlalte 10 state membre UE o scrisoare de punere în întârziere, iar apoi țările vor avea la dispozție 2 luni să dea explicații. Dacă executivul comunitar nu va fi mulțumit de explicații, va emite un aviz motivat și statele membre vor mai avea 2 luni pentru a remedia. Apoi, CE va putea decide dacă va da în judecată statele membre la Curtea de Justiție a UE pentru netranspunerea directivei.

Între timp, la București Ministerul Justiției a transmis Parlamentului un proiect de lege pentru transpunerea directivei europene în legislația națională, dar acesta trenează la Comisia parlamentară privind legile justiției, condusă de Florin Iordache (PSD)”. ”Comisia Europeană a cerut doar transpunerea directivei, nu și alte modificări legislative”, au mai precizat sursele.

De asemenea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat vineri, pentru HotNews, că transpunerea directivei privind respectarea prezumției de nevinovăție nu va contrazice lupta împotriva corupției și a crimei organizate, iar infringementul declanșat de Comisie este o procedură standard.

Precizările purtătorului de cuvânt al CE :

• „O nouă directivă a UE, adoptată în februarie 2016, a intrat în vigoare în aprilie 2018, și armonizează garanțiile specifice din Europa pentru a asigura prezumția de nevinovăție a oricui este acuzat sau suspectat de o infracțiune de către poliție sau autorități judiciare.
• Procedura standard este ca Comisia să lanseze infringement-uri împotriva statelor membre care nu comunică măsurile de transpunere a unei directive europene până la termenul stabilit, în acest caz, aprilie 2018. Această situație privește 11 state membre, inclusiv România.
• Având în vedere cadrul general în care se desfășoară în prezent discuțiile, Comisia reamintește că transpunerea directivei nu ar contrazice obiectivele legitime, cum ar fi lupta împotriva crimei organizate sau a corupției”.