​​EXCLUSIV Guvernul Ciolos, analiza dupa Brexit: radiografie dura a UE, nevoia ca Romania sa se apropie de nucleul european, eventuala sustinere a liderilor UE care preseaza pentru un Brexit rapid. Efecte – scaderea fondurilor UE si cresterea importantei Romaniei

​Guvernul Ciolos arata ca avantajul unei negocieri dure, in care Londra sa plateasca un cost mare, e ca va creste coeziunea UE, cu alte cuvinte vor fi descurajate alte tentative similare. Intr-o analiza despre Brexit, Guvernul arata ca Romania trebuie sa pastreze Parteneriatul strategic cu UK, dar nu exclude sustinerea liderilor UE care preseaza pentru un Brexit rapid in caz ca Londra va bloca prin veto diferite initiative europene. Guvernul face o radiografie dura a UE si a liderilor din Europa si spune ca Romania trebuie sa se pozitioneze rapid pentru ca procesul de transformare a UE sa nu fie confiscat de statele membre euro.

Potrivit unor surse politice, analiza Guvernului face parte dintr-un document prezentat de premierul Ciolos la intilnirea de la Palatul Cotroceni din 4 iulie cu presedintele Iohannis, liderii de partide si conducerea BNR, dar si la intalnirile cu europarlamentari romani.

In acest document, Guvernul avertizeaza ca procesul de transformare a UE dupa Brexit ar putea fi confiscat de statele din zona Euro si spune ca „Romania va trebui sa se pozitioneze rapid in procesul transformational care debuteaza. Statele membre fondatoare, si intr-un sens mai larg cele din zona Euro, vor avea tendinta de a prelua controlul acestui proces”.

„Actuala arhitectura institutionala a UE a atins limita capacitatii de a propune solutii coerente crizelor economice si de securitate curente”, se arata in analiza Guvernului.

Guvernul face si o analiza dura a actualilor lideri din UE (despre care spune ca a fost perceputa ca un proiect elitist). Unii lideri ai statelor membre (nenominalizati) sint acuzati ca „refuza, mai ales din motive de agenda interna, sa-si asume pana la capat valorile pe care le proclama” si „nu pot exercita un leadership real si onest pe plan intern”, potrivit surselor politice citate. In ce-i priveste pe liderii institutiilor UE, Guvernul arata ca se simte „nevoia unui leadership puternic si a unei viziuni clare la nivelul institutiilor europene”.

Printre riscurile majore luate in calcul de Guvern dupa iesirea Marii Britanii din UE se numara reducerea fondurilor UE (10-15%), reducerea sumelor de bani trimisi acasa de cetatenii romani din Marea Britanie, scaderi pe termen scurt ale exporturilor, decuplarea Romaniei de nucleur dur al UE.

Guvernul a prezentat si oportunitatile aduse de Brexit: devenita a sasea tara ca marime din UE, Romania „are sansa sa devina un negociator strategic si un actor major”, cu conditia ca „sa aiba si sa promoveze o atitudine pro-europeana puternica, critica, dar constructiva”.

Guvernul noteaza si necesitatea ca Romania sa pastreze si sa aprofundeze Parteneriatul Strategic cu Marea Britanie, citind contributia UK la asigurarea securitatii nationale si similaritatea pozitiilor britanice si americane in acest dosar.

• Cele mai relevante informatii din analiza Guvernului privind Brexit:

„Din momentul in care Marea Britanie va formaliza cererea de iesire din UE, va urma o perioada deosebit de complexa, in care negocierile conditiilor de retragere a Marii Britanii vor coincide foarte probabil cu redefinirea institutionala, politica si economica a UE.

Momentul Brexit trebuie folosit de Romania pentru a-si maximiza rolul in cadrul UE. Odata cu iesirea MB din UE, Romania va deveni a sasea tara ca marime din UE. Are sansa sa devina un negociator strategic si un actor major in UE si in piata comuna

Pentru aceasta e nevoie ca Romania sa aiba si sa promoveze o atitudine pro-europeana puternica, critica, dar constructiva, sa fie un actor activ si credibil pentru partenerii europeni, dar si o tara atragatoare pentru mediul de afaceri.

Romania trebuie sa fie pregatita:

– sa evite un efect de contagiune care ar duce la cresterea curentelor populiste, anti-europene si anti-NATO in Romania

– sa fie parte implicata, activa si importanta a procesului de reforma a UE

– sa fructifice oportunitatile, pe plan intern si extern, pe care aceasta criza le ofera

Riscul repetarii acestui scenariu in alte state membre este real.

Cauze

In ultima decada, UE a fost privita din ce in ce mai mult ca un proiect al elitelor politice, departe de cetateni. Crizele recente – economica, Grecia, ucraina, terorism, migratie – au exacerbat tendintele eurosceptice, ducandu-le spre o zona puternic antieuropeana.

Actuala arhitectura institutionala a UE a atins limita capacitatii de a propune solutii coerente crizelor economice si de securitate curente. Liderii nationali din unele state membre refuza, mai ales din motive de agenda interna, sa-si asume pana la capat valorile pe care le proclama. In practica, nu pot exercita un leadership real si onest pe plan intern, care, in acelasi timp, sa duca la compromisuri pozitive europene, la consensuri reale, la care sa participe toate statele membre. Acest aspect este dublat de nevoia unui leadership puternic si a unei viziuni clare la nivelul institutiilor europene. In lipsa unei directii clare si a unei asumari oneste a proiectului european, spatiul public si politic este ocupat de lideri populisti si antieuropeni.

Impact la nivel european

Ca un efect direct, o analiza a FMI arata ca procesul de iesire din UE conduce la reducerea automata estimata de 10% a fondurilor europene pentru dezvotlare regionala si coeziune. Alte estimari (surse europene) merg pana la 15%. In acest context exista doua etape importante:

– in 2017 va exista o revizuire de parcurs a bugetului UE. Nu pot fi excluse modificari care sa duca la o diminuare a bugetelor pentru agricultura, dezvoltare regionala mai ales

– In functie de modelul spre care se indreapta Europa, exista un risc major de schimbari semnificative ale dimensiunii, structurii si continutului bugetului UE

E posibil sa se decida devansarea cu sase luni a ordinii de rotatie a Presedintiei Consiliului UE. Pentru Romania, asumarea eventuala a Presedintiei in primul semestru 2019 (in loc de al doilea semestru, cum este prevazut acum – n.red.) impune intrarea intr-un trio format din Romania, Finlanda si cel mai probabil germania. Aceasta va avea consecinte si pe dimensiunea de continut a viitorului mandat al presedintiei exercitate de Romania, respectiv stabilirea prioritatilor la nivel de trio.

Vor fi recalculate formulele de intrunire a majoritatii calificate in Consiliul European, ponderea Romaniei ar trebui sa creasca de la 3,9% la 4,5%

Vor urma schimbari si in Comisia Europeana. Vor urma negocieri complicate pentru gasirea unei formule de functionare a colegiului comisarilor, care sa raspunda nevoii de reforma a UE.

In PE va fi recalculata majoritatea (simpla, absoluta, calificata).

Retragerea judecatorilor britanici de la Curtea de Justitie a UE si Tribunal

Structurile europene gazduite de Marea Britanie vor trebui relocate:

– Autoritatea Bancara Europeana

– Agentia Europeana a Medicamentului

– O sectie a Curtii unice in materie de brevete

Conform art 50 din Tratatul UE, reatragerea propriu-zisa se va realiza fie in momentul intrarii in vigoare a Acordului de retragere, in care vor fi stipulate clauzele de tranzitie, fie dupa incheierea termenului de doi ani dupa notificarea intentiei de retragere din partea Marii Britanii sau in lipsa unei prelungiri a acestui termen. In acest interval de timp, Marea Britanie isi pastreaza toate drepturile de vot si veto. Cu alte cuvinte, Regatul Unit va putea chiar sa blocheze diverse procese UE intr-o maniera considerabila. De aceea va fi necesara incheierea unui gentlemen’s agreement pentru anii urmatori sau sustinerea liderilor UE care preseaza pentru un Brexit rapid.

Intre retragerea propriu-zisa si Acordul privind relatia UK – UE ar putea trece mai multi ani, fapt care ar produce efecte economice negative cauzate de incertitudine.

Totodata, statele membre UE vor trebui sa decida ce tip de viitor economic doresc in relatia Marea Britanie – piata comuna. De asemenea trebuie stabilit daca linia de negociere UE va fi una dura, avantajele fiind ca, astfel, costurile retragerii pentru Marea Britanie vor fi mari, lucru care va intari coeziunea UE.

Romania va trebui sa mentina un echilibru intre pastrarea si, eventual, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie si demersurile de pozitionare strategica in cadrul UE.

Impact la nivel national

Statisticile oficiale din UK arata ca la inceputul anului 2016, 175.000 de romani desfasurau o activitate lucrativa in Marea Britanie, o rata a ocuparii de 75,8%. Din analiza datelor nationale reiese ca numarul cetatenilor romani in UK, in perioada ianuarie – martie 2016, este de 235.000.

Pe termen scurt, efectele principale vor fi resimtite in mod semnificativ prin reducerea veniturilor din transferuri realizate de catre romanii stabiliti in Marea Britanie. Sectoarele afectate cel mai mult vor fi constructiile, restaurantele, hotelurile si cel financiar.

Situatia retragerii Marii Britanii din UE ar putea crea oportunitati prin relocarea unor investitii in Europa de Est. Romania ar putea beneficia de investitii straine suplimentare pe fondul imbunatatirii perceptiei asupra disciplinei fiscale.

In sistemul bancar romanesc nu sunt prezente investitii de credit cu capital provenit din Marea Britanie.

Efectele directe, imediate ale Brexit asupra economiei romanesti sunt limitate. Efectele indirecte pe termen mediu si lung pot fi semnificative daca Romania nu ia o serie de masuri preventive. E posibil sa apara si efecte negative; sectorial nu pot fi excluse niste scaderi ale exporturilor romanesti.

Pe termen mediu, in functie de orientarea pe care o va lua zona euro si politica BCE, vedem un impact temperat in ce priveste evolutia principalilor indicatori economici. Exista deja semnale de la participantii din piata in vederea reducerii in perioada urmatoare a volumului emisiunilor de titluri de stat pe termen lung, coroborate cu o participare mai slaba la licitatiile de titluri de stat.

UK este si trebuie sa ramana un partener major in domeniul securitatii, indiferent de apartenenta la UE. Viziunea comuna, apropierea de pozitiile SUA, indeosebi cu privire la strategia privind aspectele de securitate din regiunea noastra, constitutie un element fundamental care trebuie directionat catre intrarea intr-o noua etapa a relatiilor bilaterale Romania – Marea Britanie, care sa raspunda noului context post-Brexit, compensand pierderea unei voci puternice la nivelul Uniunii pe teme majore (relatiile UE-Rusia, politica de vecinatate a UE).

Aprofundarea Parteneriatului Strategic solicita si masuri de prevenire a scaderii schimburilor comerciale (evitarea inversarii evolutiilor ascendente din ultimii ani, respectiv a diluarii cooperarii economice), ca si masuri pentru salvgardarea drepturilor castigate de lucratorii romani in UE.

Posibile linii de actiune si oportunitati pentru Romania

Romania va trebui sa se pozitioneze rapid in procesul transformational care debuteaza. Statele membre fondatoare, si intr-un sens mai larg cele din zona Euro, vor avea tendinta de a prelua controlul acestui proces. E de asteptat ca directia propusa de ele sa fie cea a unei consolidari institutionale si juridice in jurul statelor percepute ca pregatite sa isi asume continuarea unor procese de integrare – cheie (Euro, Schengen, piata comuna) in dauna celor care par sa ezite. Viitoarea Europa se va cladi foarte probabil in jurul celor care vor sa contribuie la relansare, care ofera credibilitate si stabilitate, care vin cu propuneri constructive.

Guvernul propune spre discutie urmatoarele linii de actiune pe plan european si national:

– Apropierea de nucleul dur al UE pe termen mediu si lung, prin conectarea solida a Romaniei la cadrul decizional si la procesul de negociere a retragerii si a noilor relatii UE-UK

– Prin cooperarea si parteneriatul cu grupul Visegrad+, sustinerea integrarii preocuparilor problematicii est-europene in nucleul dur al UE

– accelerarea eforturilor pentru reducerea decalajelor intre Romania si statele fondatoare (prin pregatirea aderarii la Euro, Schengen si phasing out MCV)

– definirea si promovarea unui proiect de reforma europeana reala pe termen mediu

– evitarea unor pierderi masive in ce priveste pachetele financiare alocate Romaniei in viitorul buget european

– intarirea statului de drept

– debirocratizare

– profesionalizarea si depolitizarea administratiei

– combaterea saraciei

– reformarea sistemului de sanatate

– asumarea unei strategii de crestere economica sustenabila

– crearea unui consens institutional asupra temelor majore de dezvoltare”