​EXCLUSIV Scrisoarea de la care ar putea crește și mai mult prețurile RCA: Ce nereguli vede Comisia Europeană în legislația asigurărilor auto din România

Stabilirea unor plafoane la tarifele RCA pe care asigurătorii le pot aplica ‘clienților cu risc ridicat’, limitarea la maxim 25% din tariful final RCA a cheltuielilor administrative și de vânzare ale poliței de asigurare și obligația asigurătorilor de a notifica ASF înainte de orice intenție de modificare a primelor de asigurare sunt principalele nereguli pe care Comisia Europeană le vede în legislația RCA din România, potrivit unei informări transmise de la Bruxelles autorităților române, document obținut de HotNews.ro.

• Vezi în articol ce nereguli consideră Comisia Europeană că ar trebui corectate în legislația RCA din România, pentru ca țara noastră să nu ajungă în fața Curții Europene de Justiție.

Comisia Europeană a anunțat în data de 19 iulie 2018 că a deschis procedura de infringement împotriva României pentru nereguli în legislația RCA, dar informațiile comunicate oficial nu specifică exact ce prevederi legislative ar trebui corectate pentru ca România să nu ajungă în fața Curții Europene de Justiție pentru încălcarea legislației UE.

Informare de la Bruxelles privind infringement pe RCA

HotNews.ro a obținut un document interinstituțional prin care Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, comunică oficialilor din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), din Ministerul Finanțelor Publice (MFP), din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), din Administrația Prezidențială (AP) și de la Cabinetul Primului Ministru, ce prevederi din legislația RCA din România ar încălca legislația UE.

„Comisia consideră că:

– prin menținerea articolului 11 alineatele (2) și (3) din Norma 20/2017 privind asigurările auto, care îi obligă pe asigurători să notifice în prealabil ASF România orice intenție de modificare a primelor de asigurare și să prezinte un raport întocmit de un actuar independent care să confirme că primele au fost calculate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, a articolului 18 alineatul (4) din legea 132/2017, care limitează ponderea costurilor administrative și de vânzare în calcularea primelor de asigurare de către asigurători, a articolului 19 din Legea nr. 132/2017 și a articolului 14 din Norma nr. 20/2017 privind asigurările auto, care stabilesc un plafon pentru tarifele de primă pe care asigurătorii (cărora le-au fost ‘alocați’ clienții cu risc ridicat de către BAAR) le pot aplica unor astfel de ‘clienți cu risc ridicat’, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu articolele 21 și 181 din Directiva Solvabilitate II.

– prin menținerea articolului 10 alineatului (5) din Norma de aplicare 20/2017 privind asigurările auto, care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească tariful de primă luând în considerare riscurile aferente, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto.„, se arată în documentul obținut de HotNews.ro (vezi imaginile atașate).

• Ce conțin mai exact articolele din legislația RCA pe care Comisia Europeană le consideră în neregulă:

1. Articolul 11 din Norma 20/2017 vizează tarifele RCA și modalitatea de calcul a acestora, iar la alineatele (2) și (3) se precizează următoarele:

(2) Asigurătorii RCA notifică A.S.F. cu privire la intenţia de modificare a tarifelor de primă cu cel puţin 60 de zile înainte de perioada în care acestea pot fi practicate.

(3) În cazul modificării tarifelor de primă RCA, asigurătorii RCA transmit A.S.F., cei târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, un raport întocmit de către un actuar avizat de către A.S.F., în care acesta certifică faptul că tarifele au fost calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

2. Articolul 18 din legea 132/2017 prevede stabilirea primei de asigurare RCA şi informarea asiguratului, iar alineatul (4) despre care Comisia Europeană consideră că încalcă legislația UE este acesta:

(4) Cheltuielile administrative şi de vânzare ale poliţei de asigurare, incluse în tariful de primă, nu pot depăşi cumulat 25% din tariful rezultat.

3. Articolului 19 din Legea nr. 132/2017 conține prevederile aplicabile asiguraţilor cu risc ridicat, astfel:

(1) Un asigurat cu risc ridicat se poate adresa BAAR pentru formularea unei oferte de asigurare.

(2) BAAR va formula o ofertă de asigurare calculată pornind de la tariful de referinţă şi îi va aloca acestuia un asigurător RCA în vederea încheierii contractului RCA.

(3) Alocarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către BAAR.

4. Articolul 14 din Norma 20/2017 vizează modul în care BAAR determină factorul ‘N’, un element luat în calcul în stabilirea tarifului final al RCA.Potrivit service-urilor auto, acest factor ținea în frâu prețul RCA pentru șoferii cu o frecvență a daunei mai ridicată (exemplu: transportatorii). Iată doar două dintre alineatele acestui articol:

(3) BAAR determină şi publică factorul „N”, conform procedurilor aprobate, atunci când această necesitate reiese din analizele efectuate sau la solicitarea A.S.F.

(4) Asiguratul sau potenţialul asigurat poate beneficia de alocarea către un asigurător RCA pe teritoriul României în situaţia în care a primit trei oferte a căror primă de asigurare anualizată este mai mare decât „N” înmulţit cu tariful de referinţă publicat de către A.S.F.

5. Articolul 10 alineatului (5) din Norma de aplicare 20/2017 prevede următoarele:

(5) În cazul vehiculelor pentru care, din cauza limitărilor tehnice sau legale, nu există posibilitatea de a circula în afara teritoriului României, asigurătorii RCA emit poliţa RCA cu valabilitate pe teritoriul României şi stabilesc tariful de primă luând în considerare riscurile aferente.

• Autoritățile și industria vor modifica în perioada următoare legislația RCA

Țara noastră are acum la dispoziție două luni pentru a-și prezenta observațiile legate de neregulile semnalate de Bruxelles, iar ASF a decis deja crearea unui grup de lucru extins în vederea analizării aspectelor menționate de Comisia Europeană, a identificării măsurilor ce se impun în urma analizei și a formulării de propuneri în vederea modificării legislației RCA.

Uniunea asiguratorilor (UNSAR) a transmis în data de 20 iulie că „revizuirea întregului pachet legislativ privind asigurarea obligatorie auto în perioada următoare este imperios necesară, având în vedere atât avertismentul dat de Comisia Europeană țării noastre, cât și disfuncționalitățile de pe piața de asigurări din ultimul an, de când noua legislație RCA a intrat în vigoare”. Asiguratorii cer implicarea Registrului Auto Român (RAR) în relația cu service-urile auto, susținând că „anumite soluții tehnice sunt posibile în alte state europene în cadrul procesului de reparație, în timp ce în România nu”, problemă semnalată în premieră de HotNews.ro.

De cealaltă parte, Asociația service-urilor auto independente (ASSAI)a transmis în urmă cu o zi că „prețul RCA va crește cu certitudine din această iarnă dacă modificările dorite de către asiguratori vor fi aduse legii și normei RCA”.

• Etapele unei proceduri de infringement

Conform informațiilor Comisiei Europene privind etapele procedurii de infringement, în cazul în care, după transmiterea scrisorii de punere în întârziere (prima etapa a infringementului), Executivul European nu este satisfăcut de informațiile primite și concluzionează că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu legislația UE, Comisia trimite o cerere oficială prin care îi solicită statului să se conformeze cu legislația UE (un „aviz motivat” – n.a a doua etapă a procedurii de infringement), invitându-l să o informeze cu privire la măsurile luate în acest sens într-un anumit termen, de obicei de două luni.

În cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție (n.a ultima etapă a procedurii de infringement). Cu toate acestea, în aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE înainte de sesizarea Curții. În cazul în care Curtea de Justiție pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii.