Există în societate o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română – spune Kallós Zoltán, secretar de stat în Ministerul Educaţiei
Secretarul de stat pentru învăţământul minorităţilor din Ministerul Educaţiei, Kallós Zoltán, a declarat vineri, la Miercurea Ciuc, că s-au făcut demersuri pentru derularea unui proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii maghiari, punctând faptul că în societate există o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română.
„Noi, la nivelul Ministerului Educaţiei, eu personal am făcut demersuri pentru un proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii etnici maghiari. În societate este o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română, pentru că, repet, noi ne dorim pentru copiii noştri un viitor mai bun, o viaţă mai bună, un job bine plătit aici, în România. Noi nu ne dorim ca să plece în alte ţări copiii noştri, îi vrem aici, aproape de noi”, a declarat Kallós Zoltán, pentru agenția Agerpres, la finalul unei mese rotunde organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, pe tema predării limbii române pentru elevii maghiari.
„Materiale auxiliare, materiale didactice, chiar nişte jocuri pe calculator care să dezvolte competenţe de comunicare în limba română”
Kallós Zoltán a explicat că din anul şcolar 2011-2012 s-a implementat o programă specială pentru copiii care studiază în limba maghiară, care în mare parte este una bună, dar s-a dovedit că în multe situaţii nu a fost corect aplicată, motiv pentru care se doreşte organizarea unor cursuri de formare pentru cadrele didactice.
„Programa în mare parte este bună, ceea ce mi s-a confirmat şi azi la Miercurea Ciuc, la această întâlnire, unde am participat alături de educatoare, învăţătoare, profesori de limba şi literatura română, inspectori şcolari. Programa este bună, bineînţeles necesită mici corecţii. Dar, din păcate, în foarte multe situaţii nu a fost aplicată corect. Şi atunci ne dorim cursuri de formare pentru profesori, pentru a folosi corect această programă, începând de la nivel preşcolar, pentru că în contact cu limba română se intră de la nivelul preşcolar. (…) Şi atunci, ne dorim, ca toţi aceşti profesori, care predau limba şi literatura română sau comunicare în limba română la toate nivelurile să fie formaţi în acest sens. Ne dorim un proiect care să acopere mai multe lucruri, în sensul în care ne dorim şi materiale auxiliare, materiale didactice, ne-am dori chiar nişte jocuri pe calculator (…) care să dezvolte competenţe de comunicare în limba română, pentru că atunci limba română o învaţă fără să-şi dea seama, intră practic în subconştientul acelui copil. Sunt mai mult lucruri pe care ni le dorim prin acest proiect, dar obiectivul principal este ca toţi copiii care sunt vorbitori nativi de limba maghiară şi acasă nu au cum să vorbească limba română să reuşească, la finalizarea studiilor, să comunice cât mai bine în limba română”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Educaţiei.
„Trebuie făcut acel pas spre aplicarea metodelor comunicative, pentru că, dacă elevii noştri nu vor putea comunica, nu vor putea obţine note mari”
Şi inspectorul şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Bartolf Hedvig, care a elaborat mai multe manuale de limba română, este de părere că marele neajuns este legat de formarea cadrelor didactice, pe care trebuie pus accent în viitor.
„Marele neajuns se înregistrează în domeniul formării cadrelor didactice, pentru că dacă partea aceasta scriptică, să o numim, programe şcolare, manuale şcolare, este deja asigurată, nu a fost asigurată pe deplin formarea cadrelor didactice. În plus, acest proces durează. Ţin minte că şi în cazul predării limbilor moderne acest proces a durat vreo zece ani, din 1990 până în 2000, pentru că lumea nu se schimbă instantaneu. Trebuie să îţi schimbi stilul de predare, trebuie să-ţi schimbi toate metodele şi ceea la un moment ţi s-a părut că funcţionează îţi dai seama, pe parcurs, după un proces de conştientizare, că trebuie puţin modificat, trebuie puţin adaptat şi trebuie făcut acel pas spre aplicarea metodelor comunicative, pentru că, în cazul în care elevii noştri nu vor putea comunica, nu vor înţelege subiectul, nu vor putea da răspunsuri competente, ei nu vor putea obţine note mari”, a declarat Bartolf Hedvig pentru Agerpres.
„Un consiliu consultativ care să lucreze la propuneri de îmbunătăţire în domeniul acesta de predare a limbii române în şcolile maghiare”
Directorul Casei Corpului Didactic din Miercurea Ciuc, Ferencz Salamon Alpar, a precizat că s-a luat decizia înfiinţării unui Consiliu Consultativ în cadrul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare, care să formuleze propuneri pentru Ministerul Educaţiei de îmbunătăţire a predării limbii române în şcolile maghiare.
„S-a concluzionat că este nevoie de programe de formare, este nevoie de materiale auxiliare, metodice mai mult, (…) pentru profesorii care predau în aceste şcoli, ca să aibă întotdeauna la îndemână un fel de compas ca să poată să regleze şi să asigure aceeaşi calitate de bază în procesul de predare. Şi s-a şi convenit să se înfiinţeze un Consiliu Consultativ care să lucreze la propuneri de îmbunătăţire a diferitelor aspecte care se ivesc în domeniul acesta de predare a limbii române în şcolile maghiare. Se va întruni periodic şi va ajuta UCDM în a face propuneri către minister, tocmai să se îmbunătăţească şi să arate anumite aspecte care trebuie reglate şi analizate”, a declarat Ferencz Salamon Alpar pentru Agerpres.
Masa rotundă pe tema predării limbii române în şcoli şi secţiile cu predare în limba maghiară s-a desfăşurat la Casa Corpului Didactic „Apáczai Csere János” din Miercurea Ciuc, în cadrul Şcolii de vară „Academia Bolyai”, organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România.
INTERVIURILE HotNews.ro