Experimentul ultraliberal al lui Javier Milei dă semne de oboseală după ce 32.000 de firme s-au închis în Argentina
Într-o fabrică deținută de o familie din Buenos Aires, o mașină folosită pentru ambalarea pachetelor de șosete colorate stă nefolosită, relatează Reuters.
Eseka continuă să producă în fabrică aproape 3 milioane de articole pe lună, inclusiv lenjerie intimă și costume de baie pentru mărcile sale Cocot și Dufour. Însă, la fel ca multe alte companii locale, se confruntă cu dificultăți în încercarea de a supraviețui. De când președintele Javier Milei a preluat funcția în decembrie 2023, vânzările au scăzut cu aproximativ 40%.
Economiștii pun acest lucru pe seama cererii slabe din partea consumatorilor și a concurenței produselor importate mai ieftine, în condițiile în care guvernul lui Milei a eliminat restricțiile comerciale.
Acest lucru contează în Argentina, unde consumul gospodăriilor reprezintă aproximativ două treimi din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că orice reducere susținută a cheltuielilor afectează negativ economia în ansamblu.
Economiștii spun că economia Argentinei a intrat cel mai probabil în recesiune în al treilea trimestru al acestui an, situație care poate pune la încercare răbdarea alegătorilor cu un an înaintea alegerilor prezidențiale din octombrie 2027, când Milei este așteptat să candideze pentru un al doilea mandat.
Măsurile lui Milei au redus inflația, dar au cauzat probleme de altă natură
Aproximativ 32.300 de companii – reprezentând circa 6% din totalul firmelor din Argentina – și-au încetat activitatea în perioada cuprinsă între preluarea puterii de către Milei și luna iulie a acestui an, potrivit institutului de cercetare Fundar.
„Situația este critică”, a declarat pentru Reuters Ricardo Kuchikian, care deține compania Eseka împreună cu Gustavo, fratele său. Cei doi frați afirmă că firma a înregistrat pierderi anul trecut și și-a redus personalul cu aproximativ 30%. Mai mult de jumătate dintre mașinile de tricotat circulare din fabrica de șosete sunt nefuncționale.
„Consumul a scăzut foarte puternic în ultimii trei ani”, a subliniat Kuchikian.
În primele nouă luni ale lui 2026, consumul a scăzut cu 2,7% în Argentina comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit companiei de cercetare de piață Scentia, care monitorizează vânzările din supermarketuri, magazine mici și pe platformele de comerț electronic.
Măsurile radicale ale lui Milei de reducere a cheltuielilor statului au încetinit inflația la 30% de la nivelul extrem de aproape 300% și au adus sub control și alte dezechilibre macroeconomice.
Însă beneficiile acestora nu au ajuns încă la o mare parte a populației. Ponderea argentinienilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut până aproape de o treime din populație, după ce în 2025 coborâse la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.

Peste jumătate din argentinieni nu sunt mulțumiți de activitatea președintelui
Per ansamblu, se estimează că activitatea economică s-a contractat în Argentina pentru un al doilea trimestru consecutiv în perioada iulie-septembrie, ceea ce corespunde definiției uzuale a recesiunii. Datele oficiale pentru acest trimestru vor fi publicate mai târziu în luna noiembrie.
„Economia Argentinei se află, din punct de vedere tehnic, într-o recesiune moderată”, a declarat pentru Reuters Ricardo Delgado, directorul firmei de consultanță Analytica. Produsul Intern Brut a scăzut deja cu 0,6% în al doilea trimestru, comparativ cu primul, iar Delgado estimează o nouă contracție de aproximativ 1,5% în al treilea trimestru.
Pentru 2027 este prognozată o ușoară revenire economică.
Potrivit unui sondaj recent realizat de firma de consultanță Giacobbe y Asociados, rata de aprobare a activității lui Milei a scăzut ușor în octombrie, ajungând la 36%, în timp ce procentul celor care dezaprobă activitatea sa a crescut la 56%.
Capitolele la care economia Argentinei a crescut
Trebuie precizat însă că nu toate sectoarele economiei sunt afectate. Energia, mineritul și agricultura s-au numărat printre câștigătorii modelului economic ultraliberal al lui Milei, impulsionate de exporturi și de investițiile în vastele rezerve de petrol și gaze de șist ale Argentinei, precum și de creșterea cererii globale pentru minerale precum litiul.
Cu toate acestea, rezultatele solide ale acestor sectoare orientate spre export nu au reușit până acum să compenseze declinul altor industrii dependente de piața internă. Industria textilă, producția de automobile, comerțul cu amănuntul și construcțiile continuă să se confrunte cu dificultăți, în condițiile în care consumatorii resimt în continuare presiunea economică.
Delgado, de la Analytica, a declarat că se așteaptă ca această economie cu două viteze să continue și în 2027, cu „suișuri și coborâșuri”, avertizând că este puțin probabil ca situația economică a gospodăriilor să se îmbunătățească semnificativ înaintea alegerilor.
Milei a exclus orice modificare a planului său economic, respingând drept o „prostie colosală” afirmațiile potrivit cărora oamenii nu și-ar mai putea acoperi cheltuielile de zi cu zi.
Firmele argentiniene se confruntă cu o concurență „agresivă” din partea produselor chinezești
Investitorii au salutat relaxarea de către Milei a restricțiilor stricte privind importurile, a controalelor asupra capitalului și a cursului valutar, precum și a altor reglementări care au reprezentat mult timp o povară pentru mediul de afaceri din Argentina. Însă, pentru multe companii locale, această schimbare a presupus o ajustare dureroasă, expunându-le concurenței produselor importate mai ieftine, tocmai în momentul în care cererea internă este în scădere.
Datele oficiale din luna august au arătat că producția industrială a scăzut cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, comerțul cu amănuntul și cu ridicata s-a redus cu 3,5%, iar sectorul construcțiilor a înregistrat un declin de 2,5%, potrivit institutului de statistică al Argentinei, INDEC.
„Cred că vânzările au scăzut cu 40% de la sfârșitul anului 2023”, a declarat Martin Abigador, directorul Dakuba, o altă companie de familie care distribuie țesături.
Compania sa nu a reușit să compenseze ceea ce el a descris drept „concurență agresivă” din partea produselor importate din străinătate, în principal din China.
Înapoi la fabrica de șosete, Kuchikian și-a exprimat teama că, dacă politicile lui Milei vor continua, „industria națională ar putea dispărea”.
Un purtător de cuvânt al guvernului a apărat ritmul inegal al redresării economice, afirmând că dezvoltarea economică nu are loc niciodată în mod uniform în toate sectoarele.
„Acesta este programul economic în care crede președintele și nu îl va schimba”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru Reuters.