Expozitia "Sarmizegetusa – inceputurile Daciei romane", de marti, la MNIR

Expoziţia „Sarmizegetusa – începuturile Daciei romane” se deschide marţi, de la ora 18,00, în holul central al Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), din Calea Victoriei, nr. 12. Inclusă în cadrul programului aniversar „MNIR45, expoziţia reuneşte peste 140 de artefacte, o importantă parte dintre acestea provenind din cercetări arheologice recente, în unele temple putându-se efectua corelaţia dintre inscripţii şi ofrande – edificiul de cult al divinităţilor Domnus şi Domna sau edificiul cu dedicaţii pentru zeii de la Palmyra (monument aflat în curs de cercetare).

Colonia Dacica Sarmizegetusa este considerată prin tradiţie capitala provinciei Dacia. Acest prim oraş al provinciei întemeiate de romani la nord de Dunăre în anul 106 p. Chr. își are originea simbolică în legătură cu fosta capitala a regatului dac, de unde preia și denumirea. Este unul dintre siturile emblematice pentru arheologia clasică din România, aici desfășurându-se ample cercetări de aproape un secol, informeaza site-ul institutiei muzeale.

În ultimii ani, situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa demonstrează un potenţial major pentru a deveni un vector al dezvoltării durabile pentru întregul areal al Ţării Haţegului, beneficiind de o serie de proiecte de restaurare de anvergură în zona forului lui Traian și a capitoliului. Există, de asemenea, un proiect în curs de derulare care are în vedere realizarea unui nou muzeu de sit, cu o importantă componentă digitală.

Prin organizarea expoziției „Sarmizegetusa – începuturile Daciei romane”, Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj) și Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva) aduc în atenția publicului și a specialiștilor date științifice și bunuri culturale de primă importanță rezultate prin săpăturile arheologice de dată recentă întreprinse în cuprinsul acestui valoros oraș antic.

Prin tradiţia îndelungată şi anvergura cercetării arheologice, precum şi prin impactul rezultatelor în mediul ştiinţific naţional şi internaţional, situl s-a impus drept unul dintre cele mai bine cunoscute pe plan european. Ca o consecinţă firească, în urmă cu peste un deceniu, acest oraș antic a fost desemnat de Ministerul Culturii ca fiind sit arheologic prioritar. Atracţia acestui loc istoric asupra publicului este una cu totul aparte, de vreme ce acesta este cel mai vizitat sit arheologic din România. Explicaţia acestui fapt rezidă atât în istoria dezvăluită de cercetarea aprofundată a oraşului antic, de poziţia şi semnificaţia sa aparte, precum şi de mediatizarea constantă a rezultatelor arheologice majore din ultimii ani. Expoziția reunește peste 140 de artefacte, o importantă parte dintre acestea provenind din cercetări arheologice recente, în unele temple putându-se efectua corelația dintre inscripții și ofrande – edificiul de cult al divinităților Domnus și Domna sau edificiul cu dedicații pentru zeii de la Palmyra (monument aflat în curs de cercetare).

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 10 mai – 30 septembrie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.