Fenomenul meteo care a dispărut aproape total. „Iarna este anotimpul care s-a schimbat cel mai mult”

Două caracteristici ale iernii au dispărut aproape în totalitate și, deși vara este anotimpul care s-a încălzit cel mai mult, „iarna este cea mai schimbată”, a explicat pentru HotNews.ro Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie.

„Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, erau două-trei viscole importante în fiecare an în Câmpia Română. În prezent, nici nu mai putem vorbi despre cât de dese sunt, ci despre absența lor totală în ultimii ani. Au fost ani în care am avut un singur episod de viscol. însă și acela a fost moale și ușor, dar suntem la nivelul în care dispare aproape total. Așadar, față de două-trei episoade pe iarnă, acum media tinde spre zero”, spune cercetătorul ANM.

Un motiv este, conform climatologulului, faptul că nu mai avem zăpadă, iar episodul care a adus strat de zăpadă de 48 cm la București în iarna trecută a fost unul excepțional.

„Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă”

Deși vara este anotimpul care s-a încălzit cel mai mult, „iarna este cea mai schimbată, mai ales dacă ne uităm la temperaturile care rămân peste zero grade Celsius, nu doar în sud”. „În plus, când spuneam iarnă spuneam zăpadă, iar pe asta nu o mai avem”, a spus cercetătorul ANM.

Sorin Cheval a explicat că totul ține de circulația aerului și de ceea ce se întâmplă la nivel global, iar o cauză este strict legată de ciclonii mediteraneeni care ajung tot mai des deasupra României, sunt calzi, aduc ploi, însă anticiclonul siberian care aducea temperaturi scăzute nu mai apare așa de des.

Cea mai caldă iarnă din istorie în România a fost cea dintre 2023 și 2024, având o temperatură medie pe țară de 3,8 °C și depășind iarna 2022-2023, arată datele ANM. Cele mai reci ierni, cu o medie de sub -5 grade Celsius, au fost în 1954, când stratul de zăpadă a trecut de 150 cm și în 1985, când a fost și super-frig, iar lipsurile au fost nenumărate.

Valuri serioase de căldură încă din aprilie, dar și în octombrie

„Deja se duc spre aprilie primele valuri de căldură, aici mă refer la o succesiune de zile foarte calde. Pe vremuri începeau în iunie, rareori în mai, acum avem încă din aprilie. În toamnă, valurile de căldură se duc spre octombrie”, spune Sorin Cheval. 

Două exemple merită menționate: au fost maxime de peste 35 C în România pe 21 octombrie 2023, în timp ce 15 aprilie 2024 au fost aproape 34 de grade Celsius.

Tot pe timp de primăvară se observă și alt tipar: uneori apar valuri de frig în martie și chiar ninge, iar o dată la câțiva ani apare îngheț la altitudini joase chiar și după 15 aprilie. „Este unul dintre cele mai periculoase tipare. Lumea vorbește despre schimbări climatice și uneori se face haz de necaz că ce schimbări avem, dacă este frig afară. Însă tendința este de încălzire”    

„Nu aș fi atât de drastic încât să spun că dispar anotimpurile. Nu suntem acolo. Suntem într-o tranziție, se modifică anumite lucruri, acolo suntem”.

O lună de vară în plus față de acum 30 de ani

Sorin Cheval spune că, spre finalul secolului, va crește în România atât numărul de zile cu temperaturi de peste 30 de grade, cât și al nopților cu minime de peste 20 grade C, astfel că până și în scenariul cel mai puțin pesimist de încălzire se va adăuga o lună de vară până la final de secol, și nu orice fel de vară, ci una cu nopți tropicale și zile tropicale”.

În scenariul cel mai pesimist se vor adăuga până în 2100, în medie, cam 50 de zile de vară „Dar noi deja avem cu aproape o lună de vară în plus față de acum 30 de ani, mai ales că și septembrie este o lună caldă”

Când spunem val de căldură ne gândim la temperaturi de 35-40 C și la nopți în care nu prea simțim răcoare. Însă am avut în România în ultimii trei ani valuri de căldură și pe timp de iarnă. Cum se definește un val de căldură? „Valurile de căldură au zeci de definiții, iar cea mai simplu de înțeles este aceea în care avem cel puțin șase zile consecutiv în care temperatura medie a zilei respective este mai mare cu 5-6 grade Celsius față de media multianuală a zilei”, spune Sorin Cheval. Definiția se aplică indiferent dacă este vară sau iarnă.

Sorin Cheval a semnat un capitol din raportul „Starea Climei” pe tema climatului din orașe, explicând faptul că zonele urbane sunt mai calde și mai uscate decât zonele învecinate, iar efectele insulei urbane de căldură sunt mai mari, cu cât orașul este mai mare.