Un fenomen meteo care apare tot mai des în România. Cum arată anotimpurile viitorului

Primăverile de acum câteva decenii începeau mai târziu și erau mai răcoroase și predictibile, însă ultimii ani ne arată că acest anotimp se schimbă, este plin de contraste și se trece mai rapid de la frig la cald – și invers. Primăvara viitorului va însemna în România și ninsoare în 10 aprilie la câmpie, o dată la câțiva ani, dar și temperaturi „de tricou” în 15 martie, cum a fost și în acest an.

• Ultimul deceniu ne arată cum vor fi primăverile viitorului. Martie aduce tot mai des temperaturi de peste 25 C, în prima parte a lui aprilie pot fi nopți cu temperaturi de iarnă, însă după mijlocul lunii au fost de mai multe ori și maxime de peste 30 C. Luna mai, în general foarte instabilă, poate aduce valuri de căldură, dar și secetă.
• Apar tot mai devreme în primăvară fenomene caracteristice anotimpului cald, cum ar fi grindina sau furtunile. Se înmulțesc episoadele de ploi extreme care cad în intervale scurte de timp, cum s-a întâmplat la Stâna de Vale în mai 2021, cu precipitații de 181 l/mp în 24 de ore.
• Primăvara este tot mai mult un anotimp super-dinamic, unul plin de contraste. Vremea trece relativ rapid de la frig la cald și viceversa, mai ales că apar o dată la câțiva ani episoade de îngheț târziu spre final de aprilie. Martie a adus temperaturi de vară în ultimii doi ani, iar aprilie a adus zile tropicale în jumătate dintre anii ultimului deceniu.
• Media temperaturii anotimpului de primăvară în România a fost de +10,8 C în ultimii 30 de ani. Dacă luăm ultimii 125 de ani, au existat variații extrem de mari între cea mai rece primăvară (medie sub 7,5 C) și cea mai caldă (12,8 C).

„O dinamică foarte rapidă”

Primăvara acestui an arată cât de capricios poate fi acest anotimp. Martie a fost cea mai caldă lună de când există date meteo în România, cu maxime ce au trecut de 28 C și nopți cu minime care au depășit 10 grade Celsius. Aprilie a adus însă frig și ninsoare: au fost sub -8 C în Banat și sub -13 C în Transilvania și s-a depus strat de zăpadă chiar și în zona Dunării.

Apoi, după 15 aprilie a venit căldură, așa că temperaturile au ajuns să fie în Transilvania și cu 15 grade Celsius peste normal și au fost zile cu temperaturi de vară până și la Miercurea Ciuc.

„Primăvara își schimbă caracteristicile. Pe de-o parte, avem de-a face cu fenomene extreme precum cele de iarnă, chiar și în aprilie, însă după aceea pot veni alternanțe care ne duc la temperaturi precum cele de vară. Este o dinamică foarte rapidă, exact în perioada de tranziție”, explică, pentru HotNews.ro, Mihaela Caian, cercetător științific senior la ANM.

Ea precizează că tendința este ca în aprilie să apară fenomene de vreme extremă, cum ar fi răcirile bruște, dar ANM reușește să prognozeze tot mai bine aceste evenimente datorită metodelor evoluate și a studiilor regionale pentru România. Prognozarea cât mai exactă a acestor episoade de răcire de la mijloc de primăvară ajută mult agricultorii, mai ales că domeniul va fi puternic afectat de încălzirea climei.

Datele meteorologilor, conform tendințelor temperaturilor pentru ultimii 55 de ani, indică o creștere puternică a temperaturilor medii de martie în țară, mai ales în sud, est și sud-est, iar precipitațiile indică o tendință de scădere, însă în ultima decadă din aprilie s-a observat o creștere a precipitațiilor în zonele sudice. Tot pentru sud se observă un decalaj de 10-14 zile pentru sezonul ploios de primăvară, care se „mută” de la început de aprilie spre finalul lunii. Aici trebuie spus că este doar o tendință pe câteva decenii, fiindcă diferențele de la an la an pot fi extrem de mari.

Și grindina apare uneori foarte vreme primăvara. În martie 2025 ANM a documentat 17 cazuri, în mai multe regiuni ale țării.

Un fenomen care apare tot mai des

Un fenomen care apare tot mai des se referă la înghețurile târzii de primăvară, un exemplu din ultimul deceniu fiind o temperatură de -0,8 C la Calafat, pe 27 aprilie 2016, cel mai târziu îngheț de primăvară apărut într-un oraș obișnuit cu temperaturi ridicate.

Un episod de iarnă târzie a fost între 20 și 22 aprilie 2017, când s-a depus strat de zăpadă în orașe precum Întorsura Buzăului (24 cm), Brașov (15 cm), Galați, Tecuci, Focșani, Bârlad, Râmnicu Sărat și Petroșani. A nins și în Delta Dunării, dar și în Bărăgan și în zone restrânse din Muntenia. Pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm la Bârnova, nu departe de Iași, iar stratul de zăpadă a rezistat acolo șase zile. Tot la Bârnova a fost strat de zăpadă de peste jumătate de metru și în aprilie 2023.

Și la București au fost înghețuri foarte târzii în ultimii ani: pe 25 aprilie 2017 și 22 aprilie 2020. Pe 29 aprilie 2025 minima nopții la stația Băneasa a fost de 0,0 grade.

Cel mai recent episod de îngheț târziu de primăvară este chiar de săptămâna acesta: pe 28 aprilie 2025 au fost -0,8 C la Grivița (nu departe de Slobozia), la Vaslui au fost -1,2 C, iar la Botoșani, -0,5 C. Pe 29 aprilie a dat înghețul la câteva localități de câmpie: -0,5 C la Hârșova, -0,3 C la Oltenița și -0,2 C la Călărași, arată hărțile ANM.

„Înghețurile târzii de primăvară devin mai frecvente, pentru că schimbările în circulația maselor de aer favorizează producerea lor mai mult decât înainte. Ele apăreau din când în când, era ceva perfect natural într-un climat stabil, însă noi acum nu mai suntem într-un climat stabil”, explică Mihaela Caian. Ea spune că proiecțiile arată că aceste înghețuri târzii ar putea fi mai frecvente,,dar pe viitor nu sunt excluse evenimente de o intensitate severă, chiar și într-un climat mai cald.

Nu trebuie uitat un lucru: evenimente extreme sporadice existau și acum trei – patru decenii, dar acum extremele sunt mai frecvente în toate anotimpurile.

Seceta va fi și ea mai prezentă în lunile de primăvară

Scenariile climatologilor, pe baza unor modele numerice ce merg până în 2070, indică faptul că în câteva decenii, porumbul va înflori în medie mai repede cu 6-8 zile decât în prezent în sudul țării, din cauza încălzirii climatice.

• Seceta are și ea șanse să apară tot mai des primăvara, iar datele pentru ultimele șase decenii indică o tendință puternică de secetă pentru sud-estul țării în luna martie, în timp ce în mai, tendințele de secetă se văd mai ales în Dobrogea, Oltenia și în zone din Crișana și Banat. O dată la câteva zeci de ani poate să ningă în mai la altitudini joase și poate fi îngheț după data de 15 mai.

Ultimul deceniu arată clar că pot fi luni de primăvară cu extrem de puține ploi, cum a fost aprilie în anii 2020 și 2018, martie în 2022 sau luna mai în 2023 și (în unele zone ale țării) în 2024. (datele sunt din caracterizările climatice publicate de ANM).

Un amplu studiu despre secetele din România arată că au existat luni de primăvară cu deficit sever de precipitații: martie în 1873 și 1924, aprilie în 1908, 1930, 1943, 1959 și 2016) și luna mai (în 1856, 1918, 1936 și 2020). Seceta s-a manifestat cel mai adesea între iunie și septembrie.

Pentru agricultori este tot mai greu de anticipat cum vor fi primăverile. Semănatul este dificil de programat, din cauza oscilațiilor de temperatură, iar pomii fructiferi sunt vulnerabili la înghețurile târzii.

Diferențe „de la cer la pământ” între cele mai reci și mai calde primăveri

Primăvara anului 2024 a fost cea mai caldă primăvară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 12,8 °C. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv primăvara anului 1934, când temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 12,4 °C, arată datele ANM.

• Cea mai rece primăvară, în 1987, a avut o medie de sub 7,5 C. Despre extremel de primăvară în România puteți citi aici. Media temperaturii pentru primăvară în ultimii 30 de ani a fost de +10,8 C, în timp ce acum un secol media era pe la +9,6 C

La București Filaret, primăvara a avut temperatura medie de 10,6 C  între 1895 și 1906, cu variații între 9,4 și 12,1 C. În 2024, media temperaturii primăverii a fost de 14 C la București, în timp ce în 1987 a fost de sub 8,5 C.

Cea mai ridicată temperatură absolută de primăvară la București a fost de +36,6 ºC (în mai 1950), iar cea mai scăzută a fost -21,7 ºC, în martie 2018.

Estimarea climatică ne spune că există tendințe de creștere a temperaturii în toate anotimpurile, dar „clasamentul” încălzirii arată că vara s-a încălzit cel mai mult, urmată de iarnă, de primăvară și de toamnă, în comparație cu intervalul de referință 1961-1990.

Cum se schimbă fiecare lună de primăvară

• Martie este o lună cu vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Această alternanţă se produce datorită modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei. Martie a fost foarte caldă în ultimul deceniu, mai ales în 2025, 2024 și 2017.
• Aprilie aducea, în general, vreme mult mai stabilă decât luna martie,  sunt mai rare episoadele de iarnă și cresc puternic temperaturile față de martie. Luna a patra a fost plină de contraste în ultimul deceniu: în 2024, 2018 și 2016 au fost multe zile cu temperaturi de vară, iar în 2021 a fost mult mai rece decât de obicei. Anul acesta, aprilie a început cu zile foarte reci, ca apoi să trecem la zile mult mai calde și la temperaturi cu mult peste normal.
• Luna mai este cea în care se observă o creștere a instabilității atmosferice, pe fondul creșterii temperaturii. Circulația atmosferică este foarte dinamică și se pot crea situații de schimbări bruște ale vremii și pot fi ploi torențiale. Datele istorice arată că pot apărea în mai primele valuri de căldură serioase și sunt și ani în care poate fi secetă, deși luna a cincea este una în care, în general, plouă mult.

Cum arată anotimpurile viitorului?

Iernile vor fi tot mai calde și cu mai multe ploi în loc de ninsori și există o tendință statistică de declanșare mai timpurie a primăverii, dar și vara se declanșează mai devreme și va fi tot mai lungă. O altă tendință va fi prelungirea verii în septembrie. Aici vorbim despre tendințe, deci nu se va întâmpla an de an, dar putem avea o idee generală spre ce ne îndreptăm. Verile devin tot mai greu de suportat în orașe, mai ales din cauza nopților tropicale, iar vara lui 2024 va rămâne în istoria meteo a României.

• În 2024, primăvara a început încă din februarie, lună care a adus temperaturi record și au fost locuri în care media temperaturii a trecut de 9 C. Martie a fost extrem de caldă, mai ales spre final, iar aprilie a fost extrem de caldă, aproape de maximele istorice.

O primăvară ciudată a fost în 2018, când martie a adus ger în toată țara și a nins la București pe 23 martie. Aprilie a fost însă atunci cea mai caldă din istorie, iar mai, a doua cea mai caldă.

Nu trebuie să uităm un lucru care devine tot mai evident: pot exista în fiecare anotimp episoade severe de scurtă durată, fenomenele extreme există și, pe fondul încălzirii globale, sunt alimentate cu mai multă energie și, în consecință, manifestările lor sunt mai severe.

Poate fi secetă în luna mai, care în general este umedă, pot fi zile de vară în prima parte de martie, cum a fost în 2025, și poate să plouă ca-n plină vară în aprilie, iar la munte să fie zile în care rafalele de vânt trec de 150 km/h.

Natura „se trezește” mai repede, înghețurile târzii devin periculoase pentru pomi

Japonia este țara unde există cele mai vechi date despre data de înflorire a unor pomi fructiferi, fiind vorba despre celebrii cireși din Kyoto. Încă de la anul 812 există date despre momentul înfloririi, care nu a variat mult timp de un mileniu și era undeva pe la mijlocul lui aprilie, iar după 1850 s-a dus rapid spre primele zile din lună. În Kyoto media era de 17 aprilie pe la 1850 și a ajuns în prezent la 4-5 aprilie. Fiind un an excepțional de cald, 2021 a adus data înfloririi spre 27 martie.

În Europa nu avem nicăieri date istorice atât de vechi despre pomii fructiferi, iar în România, nici atât, așa că este greu de spus cu cât s-a mutat data înfloririi. Însă putem observa în unii ani cu primăveri calde că florile apar cu mult mai repede decât în anii trecuți.

Sunt și în România câteva studii pentru pomi fructiferi, cercetări care au arătat că, în ultimii ani, etapele de dezvoltare, precum umflarea mugurilor și înflorirea, au început mai devreme decât media de acum 40-50 de ani, fiind și mai mare riscul de expunere la înghețurile târzii de primăvară.