Finanțarea publică a partidelor politice, independența presei și afectarea echilibrului democratic

Autoritatea Electorală Permanentă va verifica anul acesta activitatea a 205 partide politice. Dacă în urmă cu 10 ani erau înregistrate cel mult 30 de partide, după modificarea legii partidelor politice în 2015, numărul acestora a crescut vertiginos. Conform reglementărilor actuale, un partid politic poate fi înființat cu doar 3 semnături din partea unor persoane care sunt membri fondatori. Această politică este mult mai prietenoasă decât în alte țări, unde numărul de semnături este mai mare – cum de altfel era și în România. Dar dacă aceste condiții au fost relaxate, finanțarea partidelor nu a fost și ea adaptată nevoilor unor formațiuni noi, care au poate un caracter regional sau local și care sunt în competiție cu partidele consolidate de pe piață, care au resurse financiare semnificative, donatori mari și care primesc subvenții de la stat.

Deși au existat solicitări din partea mai multor organizații neguvernamentale, inclusiv din partea Expert Forum de a modifica legea, astfel încât și partidele noi să aibă acces mai facil la resurse, partidele parlamentare principale nu au nici cel mai mic interes să liberalizeze piața politică. Accesul la subvenții este legat fie de statutul de partid parlamentar, fie de câștigarea unui număr de 50 de mandate de consilier județean sau consilier general al Municipiului București. Ultima condiție este foarte restrictivă, iar după alegerile locale din septembrie 2020, doar două partide au beneficiat de bani publici: Partidul Mișcarea Populară și Pro România, care au fost de fapt foarte aproape de limita de 5%, necesară pentru a intra în parlament. Nu există resurse alternative, de tipul celor din țările nordice, unde există fonduri dedicate pentru funcționarea partidelor politice sau precum cele din Estonia, unde există limite alternative pentru a primi subvenții, mai joase decât cea parlamentară de 5%.

În România, subvențiile au devenit după 2016 principala sursă de finanțare a partidelor politice. Dar România nu este o excepție, subvențiile au devenit o sursă principală de funcționare a celor mai multe partide cu vocație parlamentară din Europa. Un studiu publicat de Parlamentul European în 2021 arată cu subvențiile reprezintă în multe țări peste 60-70% din sursele de venit ale partidelor. Și trebuie să lămurim de la început faptul că subvențiile nu sunt nocive ca atare pentru democrație, dimpotrivă, pot avea un efect pozitiv cu privire la dezvoltarea pieței politice. Subvențiile pot susține partidele noi, contribuind astfel de la diversificarea pieței politice sau pot contribui la reducerea corupției. Desigur, pot avea și efecte perverse, dacă regulile nu sunt de așa natură încât să asigure diversitate și să întărească mecanismele de competitivitate.

România pare a se situa mai degrabă în cea de-a doua categorie. Dacă acum 10 ani partidele nu primeau mai mult de 2 milioane de euro adunat anual, din 2016 valoarea acestora a început să crească semnificativ. După modificările promovate de fostul trezorier PSD Mircea Drăghici în 2018, adevărata explozie a avut loc după 2018-2019. Atunci, limitele anuale au fost schimbate de la 0,01-0,04% din bugetul național la 0,01%-0,04% din PIB. În 2022 și 2023 partidele au primit mai mult de 250 de milioane, ceea ce înseamnă peste 50 de milioane de euro. Trebuie menționat că și formațiunile minorităților naționale mai primesc și ele vreo 40 de milioane de euro. Revenind la subvenții, cea mai mare parte dintre aceste sume ajung la partidele parlamentare, adică PSD, PNL, AUR și USR. UDMR nu primește bani din subvenții, întrucât a optat pentru fondurile venite prin celălalt mecanism menționat anterior, care sunt mai generoase. PSD a încasat anul trecute 98 milioane de lei, PNL un total de 83 milioane de lei, USR 45 de milioane, iar AUR 20 milioane. Cele două partide neparlamentare au primit 5 milioane (PMP) și 3.7 milioane (Pro România).

Legat de venituri, în 2022, datele disponibile pentru 93 de partide politice (conform informațiilor de pe site-ul Ministerului Finanțelor), arată că au înregistrat venituri de 276 de milioane de lei, dar 27 dintre acestea nu au avut niciun venit. După cum ziceam, sunt mai multe partide înregistrate în România, dar pentru unele nu am putut găsi informații despre declarațiile financiare de câțiva ani în urmă, iar multe dintre partide declară venit zero. Legat de prima cauză, un exemplu este Partidul Ecologist Român (PER), pentru care nu mai există date din 2018, deși a avut candidați la cele mai recente alegeri parlamentare. Majoritatea covârșitoare dintre venituri, adică 99% au fost înregistrate de 10 partide. Pe lângă cele care primesc subvenții se mai numără și Partidul Umanist Social Liberal (fondat de Dan Voiculescu), Alianța pentru Patrie (legat de Liviu Dragnea), Forța Dreptei (condus de Ludovic Orban), PNȚCD, Diaspora unită, Alternativa Dreaptă, Câmpina Curată sau România Mare. Partidele care beneficiază de subvenții au raportat sume semnificative, zeci de milioane de lei, venituri în avans, care pot reprezenta subvenții economisite. Cu alte cuvinte, sunt economii, întrucât partidele nu cheltuie toți banii proveniți din subvenții într-un an calendaristic.

Alte surse de venit sunt reduse în anii în care nu se desfășoară alegeri. După subvenții, cele mai mari venituri provin din cotizații, adică sumele pe care trebuie să le plătească membrii partidelor politice. PSD a colectat 9,4 milioane (mai mult ca în 2021), PNL 8,5 milioane (comparativ cu 10 milioane în 2021), iar USR 3,3 milioane, mai puțin decât în anul anterior. Iese în evidență AUR, care a urcat de la 879 de mii de lei la 2.9 milioane de lei. În cazul AUR și numărul cotizanților a crescut semnificativ, cifrele estimativ fiind de 9300 de persoane unice care au cotizat anul trecut. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro