Florin Cîțu, omul pe care mizează Klaus Iohannis – marile controverse

Florin Cîţu candidează la preşedinţia PNL din poziţia de favorit, după ce peste 30 de lideri de organizaţii au anunţat că îl sprijină pentru a-i lua locul lui Ludovic Orban. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a dat toate semnalele că îl susţine pe Florin Cîţu, de la participarea împreună la diverse evenimente, până la afirmaţia făcută într-un cadru informal jurnaliştilor care l-au însoţit la Adunarea Generală a ONU de la New York, cărora le-a spus că îl încurajează pe premier să continue şi să nu se teamă.

Florin Cîțu este senator PNL din 2016, ales în circumscripția electorală nr. 42 din București și membru în Comisia de buget-finanțe din Senat. Acesta s-a făcut remarcat public în urma unui conflict verbal cu fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici. La dezbaterea bugetului de stat pe 2019, schimbul de replici dintre cei doi a degenerat în jigniri. „Eşti frumos, chiparosule! După ce că eşti urât, mai eşti şi prost”, i-a strigat Teodorovici lui Cîțu, în Comisiile de buget-finanţe.

Înainte de a intra în politică a fost economist sef al ING, unul dintre cei mai activi participanți la ceea ce presa a denumit atacul speculativ pe leu din 2008. Atac în urma căruia toți trezorierii băncilor care au participat au fost îndepărtați, inclusiv Florin Cîțu și prietenul său Lucian Isar.

La începutul anului trecut, după demiterea Guvernului Orban, prin moţiune de cenzură, Florin Cîţu a fost desemnat pentru prima oară prim-ministru de către preşedintele Klaus Iohannis, dar şi-a depus mandatul cu doar câteva minute înainte ca Parlamentul să îl învestească în funcţie. Desemnarea sa pentru şefia guvernului a făcut parte din strategia PNL şi a lui Klaus Iohannis de declanşare a alegerilor anticipate, dar planul a fost dat peste cap de izbucnirea pandemiei de coronavirus. După retragerea lui Cîţu, şeful statului l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcţia de prim-ministru, noul guvern liberal fiind învestit în Parlament preponderent cu voturile PSD, deoarece liberalii se aflau în izolare după ce au participat la o şedinţă la care fusese prezent şi senatorul Vergil Chiţac, ulterior diagnosticat cu Covid-19.

După alegerile parlamentare din 2020, în timpul negocierilor pentru formarea noii coaliţii de guvernare, cei de la USR PLUS s-au opus vehement ca Ludovic Orban să fie numit din nou prim-ministru. Aşa s-a ajuns la varianta Florin Cîţu, decizie pe care liderii USR PLUS au ajuns să o regrete ulterior.

După ce le-a demis doi miniştri fără avertisment, pe Vlad Voiculescu (Sănătate) şi pe Stelian Ion (Justiţie), cei de la USR PLUS au părăsit cu toţii guvernul şi au pus drept condiţie pentru refacerea coaliţiei plecarea lui Florin Cîţu de la Palatul Victoria.

Vara anului 2021 a adus şi o serie de dezvăluiri despre trecutul premierului Florin Cîţu. La începtului lunii august, a apărut informaţia că în 2000, pe vremea când studia în SUA, actualul premier a fost prins beat la volan, fiind condamnat la două zile de închisoare şi la plata unei amenzi de 1.300 de dolari.

”Este interesant că în patru tururi de scrutin cu PSD nu a apărut această informaţie, apare acum în competiţia internă din PNL”, a reacţionat Cîţu după această dezvăluire. Câteva zile mai târziu, a mai apărut o informaţie din perioada petrecută de Florin Cîţu în SUA şi anume că nu şi-ar fi plătit o datorie de aproape 7.000 de dolari, bani cheltuiţi de pe un card de credit. „A fost prezentat în spaţiul public un dosar în SUA. M-am informat şi eu, este de fapt o decizie de respingere a unei sentinţe civile despre care nu am fost informat niciodată. S-a întâmplat în 2009, eram foarte uşor de găsit pentru oricine. Realitatea juridcă este că acel dosar a fost respins de instanţa din SUA, iar eu am încredere în justiţia din Statele Unite”, a fost atunci reacţia lui Florin Cîţu.

Premierul şi-a petrecut zece ani în SUA, ţară în care şi-a făcut studiile universitare. În 1996, a obţinut o diplomă de licenţă în economie şi matematică la Grinnell College, din statul Iowa. A urmat apoi un program de master la Iowa Sate University, studiind politică monetară aplicată, macroeconomie şi econometrie, iar ulterior a făcut şi doctoratul, în acelaşi domeniu, fără a-şi da însă lucrarea de disertaţie.