FMI vine în România la început de septembrie. Explicațiile vizitei, oferite de Fondul Monetar

O echipă a FMI, condusă de dl. Joong Shik Kang, va vizita Bucureștiul în perioada 3-12 septembrie 2025, pentru Consultarea în temeiul Articolului IV, o analiză anuală a economiei românești, au transmis joi Hotnews reprezentanții FMI.

Astfel de consultări sunt efectuate periodic cu toate țările membre. Echipa FMI va discuta evoluțiile și politicile economice cu autoritățile române. Aceasta va organiza întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor, al Băncii Naționale a României și al altor agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale. La sfârșitul vizitei, misiunea se așteaptă să organizeze o conferință de presă.

Pentru economia românească experţii FMI estimează un avans de 1,6% în acest an (de la 3,3% în estimarea anterioară) şi o accelerare până la 2,8% în 2026, aceasta confruntându-se cu tensiuni suplimentare din cauza consolidării fiscale şi dependenţa mai ridicată a producţiei industriale de economia Germaniei.

Asistența tehnică din partea FMI propune un pachet de reformă fiscală cu recomandări care mută povara fiscală de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale) către impozite pe consum și, într-o măsură mai mică, pe capital. Dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, spune FMI.

• „Impozitul pe venitul din muncă în România, care include impozitul pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale pentru pensii și asigurări de sănătate, este unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelurile inferioare ale venitului”, notează FMI.
• Titlul raportului FMI publicat vineri, 6 iunie 2025, este: „România – o combinație de impozite pentru a atinge sustenabilitatea și echitatea fiscală”.

A. Impozitarea muncii

Trecerea de la o cotă unică de impozitare a veniturilor din muncă de 10% la un sistem cu două cote marginale de impozitare, 15% și 25%, aceasta din urmă fiind aplicabilă la cele mai mari venituri.

Pentru a reduce sarcina fiscală aferentă muncii pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată.

Dacă spațiul fiscal permite, sarcina fiscală aferentă muncii la veniturile mici ar trebui abordată printr-o alocație mai generoasă sau prin introducerea unui program de beneficii în funcție de locul de muncă.

Contribuțiile la pensii ar trebui fie să fie nedeductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.

B. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților

Impozitele pe dividendele distribuite către persoane fizice ar trebui majorate de la nivelul actual de 10%, aceasta fiind rata impozitului pe veniturile din dobânzi. Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea.

Principalele recomandări pentru impozitul pe proprietate sunt de a uni impozitul pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și de a reduce scutirile, oferind în același timp scutiri de taxe pentru grupurile vulnerabile sub alte forme.

Impozitarea profiturilor afacerilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizările corporative și înlocuirea scutirii de taxe pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din obligațiile fiscale privind profitul.

Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În cele din urmă, pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor a fost redus substanțial

C. Taxe pe consum

Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea cotei contribuției pentru asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.

În plus, cota standard ar trebui majorată de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%. Accizele ajustate la inflație la tutun și alcool ar trebui majorate, iar cota accizei la vinuri ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețuri actuale).

Accizele ajustate la inflație la combustibilii fosili ar trebui majorate treptat până la nivelurile lor optime.

Vezi aici documentul integral

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.