FOTO Cum arata Podul Constanta din Bucuresti, ajuns intr-o stare avansata de degradare. Cine trebuie sa-l reabiliteze si cand incep lucrarile

Podul Constanta, aflat in Sectorul 1, la intersectia dintre Calea Grivitei si Soseaua Chitilei, ramane nerefacut si in acest an, desi se afla in stare avensata de degradare. Podul este in administrarea CFR, insa strada si calea de rulare a tramvaiului tin de Primaria Capitalei, iar de cativa ani cele doua institutii nu reusesc sa se sincronizeze ca sa inceapa lucrarea. Bucurestenii din zona se plang ca podul un adevarat pericol public, iar imaginile o dovedesc.

Mai mult, intr-un raspuns trimis la solicitarea HotNews.ro, reprezentantii CFR spun ca Primaria nu a emis autorizatia pentru reabilitarea podului deoarece se doreste marirea numarului de benzi de circulatie. Acum, CFR va face o noua expertiza si un nou proiect tehnic care sa corespunda cerintelor municipalitati. Astfel, in aceste conditii, lucrarile de reabilitare ar putea incepe cel mai devreme in 2018.

„Podul Constanta (de la intersectia dintre Calea Grivitei si Soseaua Chitilei), fiind un pod de cale ferata, este in administrarea Ministerului Transporturilor. In aceasta situatie PMB va trebui sa se sincronizeze cu Ministerul Transporturilor ca in cazul in care acestia vor incepe lucrarile de modernizare a podului sa fie demarate si lucrarile de reabilitare a carosabilului si a caii de rulare a tramvaielor de pe Calea Grivitei”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

CFR-ul spune ca a facut cateva lucrari de interventie, insa pentru reabilitarea podului nu a obtinut autorizatie de la Primaria Capitalei si trebuie refacut proiectul tehnic deoarece municipalitatea doreste cresterea numarului de benzi.

„In cadrul programului de reabilitare a tronsonului Bucuresti – Constanta s-au realizat si lucrari de interventie la suprastructura si infrastructura podului de la km 4+237 prin refacerea hidroizolatiei, a substratului caii si inlocuirea suprastructurii CF. Lucrarile prevazute prin proiect la elementele componente ale podului, nu s-au realizat deoarece nu s-a obtinut autorizatia din partea Primariei Municipiului Bucuresti, care solicita refacerea deschiderii podului si marirea numarului benzilor de circulatie rutiera. Proiectul fiind demarat nu a putut fi modificata (conform cererii reprezentantilor primariei) solutia de proiectare initiala. In acest context, mentionam faptul ca CFR SA, prin Sucursala Regionala CF Bucuresti va face demersuri pentru achizitia unui nou serviciu de expertiza si DALI (documentatie de avizare a lucrarilor interventie)”, se arata in raspunsul trimis de CFR la solicitarea HotNews.ro.

Primarul sectorului 1, Dan Tudorache, spune ca isi doreste ca podul sa fie reabilitat deoarece primeste numeroase sesizari de la locuitori, insa nu are ce sa faca deoarece obiectivul nu este in administrarea Primariei.

„Reabilitarea podului Constanta se face de catre Primaria Capitalei si Ministerul Transporturilor. Avem discutii cu primarul general pentru ca este un nod foarte important de legatura intre centrul sectului si zona Bucurestii-Noi, Chitila. Este in planul nostru, dar nu tine de Primaria setor 1. Se afla in administrarea CFR si lucrarea trebuie facuta impreuna cu Primaria Capitalei, ca este artera lor. Interesul major este al meu, al sectorului, pentru ca lumea din sector pe mine ma atentioneaza. Este una dintre prioritatile noastre. Noi nu putem investi acolo, fiindca nu este al nostru”, a declarat pentru HotNews.ro, Dan Tudorache, primarul sectorului 1.

Consilierii USR sector 1 au facut recent o petitie online prin care cer reabilitarea podului.

„Podul Constanta are nevoie urgenta de reabilitare si de marirea capacitatii de trafic, atat auto, cat si pietonal si velo. (…) In prezent, pasajul rutier de sub Podul Constanta are doua linii de tramvai (una pe sens) si o banda si jumatate pentru autovehicule. Prin pasaj circula de asemenea si o linie de troleibuz, iar traficul este extrem de intens, pasajul fiind folosit de toate categoriile de autovehicule. In acest trafic circulatia pietonilor este practic imposibila deoarece trotuarul este ingust de aproximativ 50-70 cm si nu ofera absolut niciun fel de siguranta, existand pericolul permanent si real ca acestia sa fie acrosati de vehiculele din trafic. Acelasi pericol se extinde si asupra biciclistilor care trebuie sa se strecoare printre vehiculele aflate in miscare. Nu exista nicio varianta de traversare a pasajului pe la suprafata. (…)Dimineata, intre orele 7.00 si 9.00 si seara intre orele 18.00-20.00, pasajul se aglomereaza foarte mult blocand practic circulatia in zona deoarece nu poate prelua fluent numarul mare de vehicule ce au nevoie sa-l traverseze. Pe langa faptul ca, datorita subdimensionarii pentru conditiile actuale de trafic, se creeaza constant blocaje de circulatie, exista si riscul de a se produce o catastrofa in zona, datorita starii avansate de degradare in care se afla pasajul. Dat in folosinta in 1938, Podul Constanta a fost reparat o singura data in anii 80, in rest fiind doar „carpit” din cand in cand, cu toate ca a fost extrem de afectat in perioada construirii magistralei 4 de metrou, care trece doar la cativa metri de el”, se arata in petitia USR sector 1.

Petitia a fost semnata de circa 300 de persoane.

FOTOGALERIE Pasajul Constanta -Foto: Cristian Bulfon/Facebook

FOTO Cum arata Podul Constanta din Bucuresti, ajuns intr-o stare avansata de degradare. Cine trebuie sa-l reabiliteze si cand incep lucrarile

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală