În România, în ultimul secol, alte cinci persoane au fost înmormântate cu funeralii de stat. Arhiva de presă Arcanum păstrează imagini de la funeraliile regelui Ferdinand I, precum și de la lideri comuniști ca Petru Groza, Constantin I. Parhon și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai, care a murit în 2017, a avut parte de funeralii organizate cu ajutorul statului, dar nu de stat. 

Fostul președinte Ion Iliescu a fost înmormântat, joi, cu onoruri militare, la Cimitirul Ghencea Militar III, la capătul a două zile de funeralii de stat. 

Este primul fost șef de stat din istoria României postdecembriste care moare și beneficiază de funeralii de stat, o decizie care a stârnit polemici, în contextul în care Iliescu fusese pus sub acuzare pentru crime contra umanității în două dosare penale, cel privind Revoluția din 1989, respectiv Mineriada din iunie 1990. 

Înainte de Ion Iliescu, România a mai organizat funeralii de stat, care au fost consemnate de presa vremii. 

„Frânghiile întinse la marginea trotuarelor au fost de data aceasta inutile”

Regele Ferdinand I a murit în data de 20 iulie 1927, după 13 ani de domnie, fiind înmormântat la Curtea de Argeș.

„Duminică dimineaţă, rămăşiţele pământeşti ale Marelui Rege Ferdinand I au fost transportate la Curtea de Argeş, spre a fi depuse spre veşnică odihnă alături de acele ale primului rege al României, Carol, şi ale Reginei Elisabeta. Încă de la ora 5 dimineaţa, zeci de mii de persoane, din toate colţurile Capitalei, se îndreptau spre bulevardele Independenţei şi Elisabeta, căile Victoriei şi Griviţei, pe unde urma să treacă cortegiul mortuar. Frânghiile întinse la marginea trotuarelor au fost de data aceasta inutile, în urma măsurilor luate de d. general Nicoleanu, prefectul poliţiei” scria ziarul „Universul”.

Ziarul consemnează că suveranul a fost condus de ultimul drum de membrii Familiei Regale a României, dar și de mai mulți reprezentanți ai instituțiilor de la acea vreme, printre ei fiind „membrii guvernului, foştii preşedinţi de consiliu, fostul preşedinte al consiliului diligent, foştii preşedinţii ai Corpurilor legiuitoare, foştii miniştri, corpul diplomatic şi miniştrii plenipotenţiari acreditaţi, secretarul general şi directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Străine, membrii Corpurilor Legiuitoare, primarul Capitalei, ofiţerii generali în activitate şi rezervă, membrii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Doliu național în China pentru Petru Groza

Petru Groza, prim-ministru al Republicii Populare Române, în prima perioada a comunismului, a decedat pe 7 ianuarie 1958. 

Ziarul „Scînteia”, organul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, viitorul P.C.R., scria că Consiliul de Stat al R.P. Chineze a hotărât ca ziua de 10 ianuarie, ziua funeraliilor lui Petru Groza, care la acel moment îndeplinea funcția de preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, să fie declarată zi de doliu naţional. 

A doua zi după decesul liderului comunist, 7.000 de cetățeni din China comunistă au vizitat Ambasada Republicii Populare Române pentru „a-şi exprima durerea cu ocazia încetării din viaţă a tovarăşului dr. Petru Groza”. 

În România, în ziua când a fost decretat doliu național, s-a hotărât ca de la ora 10 şi până la ora 10 şi 3 minute, pe baza Hotărârii Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, cu privire la organizarea funeraliilor tovarăşului dr. Petru Groza, „se va întrerupe lucrul în toate întreprinderile şi instituţiile din ţară (cu excepţia acelora unde condiţiile de producţie nu permit întreruperea lucrului). În acelaşi timp, vor suna sirenele tuturor întreprinderilor, locomotivelor, vaselor flotei maritime şi fluviale. În oraşe, se va opri timp de 1 minut circulaţia vehiculelor şi a pietonilor”.

Publicația comunistă menționează că după terminarea mitingului de doliu, cortegiul funerar a pornit spre Cimitirul Militar Ghencea.

„Înflăcărat luptător pentru fericirea patriei şi a poporului”

„Profund îndureraţi, participanţii la şedinţă au cinstit memoria tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, înflăcărat luptător pentru fericirea patriei şi a poporului, militant de seamă al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”, scria presa comunistă. 

Autoritățile comuniste au decis ca Gheorghiu-Dej, care a murit la 19 martie 1965, să beneficieze de funeralii de stat, sicriul fiind depus în actualul Palat Regal, pe atunci Palatul Republicii Populare Române. 

„Publicul va avea acces în Palatul Republicii Populare Române, la catafalcul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru a-şi lua rămas bun, în zilele de:

— duminică, 21 martie a.c., între orele 11—14 şi 16—22;
— luni, 22 şi marţi, 23 martie a.c., între orele 7—14 şi 16—22”, au anunțat autoritățile.

Pe lângă oamenii simpli, la catafalcul liderului comunist au stat atunci cei care făceau parte din conducerea partidului unic, inclusiv cel care avea să fie succesorul lui Dej, Nicolae Ceaușescu.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost purtat pe un afet de tun și, ulterior, depus la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului din Parcul Libertății din București, actualul Parc Carol. 

Un lider comunist uitat

Constantin Ion Parhon a făcut parte din conducerea României în perioada care a urmat imediat instaurării regimului. A murit la 9 august 1969, fiind înmormântat cu onorurile oferite de regimul comunist. 

„Cetăţenii Capitalei, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale din Bucureşti şi din alte localităţi ale ţării au condus pe ultimul său drum pe academicianul Constantin I. Parhon, savant de renume mondial, vechi militant al mişcării muncitoreşti şi democratice din ţara noastră, primul preşedinte al Prezidiului Republicii Populare Române”, consemnează „Scânteia”.

Sicriul a fost depus în holul Marii Adunări Naționale, echivalentul parlamentului de acum.

Aceeași publicație consemnează prezența liderilor comuniști, care au făcut de gardă la catafalc. Printre ei fiind Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, și Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri”.

Constantin Ion Parhon a fost înmormântat în același loc cu Gheorghe Gheorghiu-Dej și alți lideri comuniști.

Regele Mihai, funeralii organizate cu ajutorul statului, dar nu de stat

Pe 5 decembrie 2017, Regele Mihai I al României a murit la Aubonne, în Elveția. Acesta a beneficiat de funeralii naționale care au fost organizate cu sprijinul autorităților, dar nu au fost funeralii de stat, pentru că Guvernul României nu și-a asumat organizarea lor, ele fiind organizate de Casa Regală a României.

Articolul 17 din legea 215/2016 privind ceremoniile oficiale menționează că „funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României”. 

Deși Regele Mihai I a condus România între 1927 și 1930, sub regență, și între 1940 și 1947, acesta nu a avut, după 1989, statut de fost șef de stat. 

Autoritățile au decis atunci decretarea a trei zile de doliu național, iar sicriul a fost depus în Sala Tronului din Palatul Regal. Regele Mihai I a fost înmormântat la Curtea de Argeș, într-o necropolă dedicată Familiei Regale a României.