FOTO Sunt doar 794. Păsările fermecătoare pe care trebuie să le protejăm când mergem în vacanță în România

Cu ajutorul biologului Sebastian Bugariu de la Societatea Ornitologică din România, încercăm să explicăm, la debutul sezonului estival, cât de importanți sunt pelicanii creți pentru mediul din România și de ce trebuie să-i protejăm.

În apropierea orașului Năvodari, lângă o zonă industrializată, se află lacul Tașaul. În mijlocul apei, pe o insuliță, în prima jumătate a anului, cu ajutorul unui binoclu sau a unei lunete, poți observa singura colonie de pelicani creți, care se află în afara Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Pelicanul creț este una dintre cele mai impresionante păsări ale Europei. Este un adevărat spectacol să-l vezi când mănâncă sau când decolează. Are peste 10 kilograme greutate, iar anvergura aripilor depășește trei metri.

Pelicanul creț e o specie simbol pentru Delta Dunării (dar și pentru alte zone), clasificată la categoria „Aproape Amenințată” pe Lista Roșie IUCN. La nivel global, populația pelicanilor creți este estimată la 11.400 – 13.400 de indivizi, în timp ce, în România, la ultima monitorizare din iarnă, au fost numărați 794 de indivizi.

Numărul este îmbucurător, mai ales că anul trecut a avut loc cea mai gravă epidemie de gripă aviară care a afectat specia de până acum. În august 2022, Societatea Ornitologică Română a informat cum boala a cauzat mortalitate în masă în rândul pelicanilor în mai multe zone din Balcani.

Grecia, spre exemplu, a pierdut aproape 40% din populația totală de pelicani creți, iar cazuri de mortalitate ridicată au fost înregistrate și în Albania, precum și în Muntenegru.

În România, numărul total de păsări adulte care au murit în colonii s-a ridicat la 158, adică aproape a cincea parte din adulții care cuibăresc în țara noastră. Dintre acestea, cele mai multe (98) au fost confirmate în coloniile localizate pe Lacul Sinoe, iar 24 au fost înregistrate pe Lacul Tașaul.

„Pelicanul creț este o specie cu adevărat dependentă de măsurile de conservare, susținerea creșterii numărului de colonii fiind una dintre cele mai importante. Orice eveniment care produce o reducere neașteptată a numărului de indivizi poate avea un efect puternic asupra populatiei per ansamblu”, a precizat Sebastian Bugariu, biolog în cadrul Societăţii Ornitologice Române (SOR) și coordonatorului proiectului „Pelican Way of LIFE.”

La noi în țară există două specii de pelicani, așa cum explică biologul, și anume pelicanii comuni, cei care pot fi văzuți în număr mare care cuibăresc într-o singură colonie din Deltă și pot ajunge la câteva zeci de mii, și cei creți, o specie diferită, ușor mai mare, care nu migrează până în Africa, ca pelicanul comun, mai puțin numeroasă.

Este o specie strict protejată și un indicator important al sănătății mediului. Bugariu vorbește și despre cum este o specie colonială și gregară, care cuibărește în grupuri, unde există un grad mare de interacțiune socială între indivizii din colonie, care are o anumită fidelitate față de locurile de cuibărit.

Singura colonie din afara Deltei Dunării, apărută în urmă cu zece ani

Pelicani creți. FOTO: Sebastian Bugariu

„În urmă cu aproximativ 10 ani, pe lacul Tașaul, au apărut patru-cinci perechi de pelicani creți, iar numărul lor a crescut progresiv, deoarece au întâlnit condiții foarte bune în zonă. Acum sunt aici între 50 și 60 de perechi, un număr foarte bun”, mai spune biologul.

Sebastian Bugariu subliniază cum este de o importanță deosebită faptul că aici s-a stabilit o nouă colonie, în afara Deltei Dunării, semn că există o redresare a populației, care începe să reocupe diferite zone din vechiul areal de cuibărit şi să alcătuiască noi colonii.

Pelicanii creți pot fi văzuți în colonia de la Tașaul în prima parte a anului, cât sunt în perioada de cuibărit. Ei nu migrează pe distanțe lungi, iar în lunile de iarnă se aglomerează în numere mari în diferite zone, în Deltă sau în Bulgaria, cât la noi e frig, deoarece factorul limitativ este înghețul.

Colonia de lângă Năvodari este una mixtă, iar alături de pelicanii creți (care au un penaj mai cenușiu, mai gri), pot fi văzuți și pelicani comuni sau cormorani. În România, pelicanii creți încep cuibăritul în ianuarie, deși nu există o dată sau o perioadă strică pentru asta.

Pelicani creți pe insula Tașaul. FOTO: Sebastian Bugariu

„Specia cuibărește asincron, adică anumite perechi care vin foarte devreme își construiesc deja cuibul, în timp ce altele ajung mai târziu, motiv pentru care pot fi văzuți atât pui mari, cât și pui foarte mici, în interiorul coloniei. Perechile adulte, cele cu experiență, încep mai devreme, iar cei care abia învață, mai târziu”, spune Bugariu.

Biologul explică faptul că în urmă cu câteva decenii cuibăritul se întâmpla în martie, acum se poate întâmpla în februarie.

„În general, dacă adulții pleacă de lângă cuiburi când sunt ouă, ei pot cădea pradă unor specii profitoare, cum ar fi ciorile sau pescărușii. La Tașaul, pot fi văzuți și pescăruși sau cormorani printre pelicanii creți, dar nu sunt un pericol, deoarece există o dinamică a coloniei care este naturală, însă, dacă este deranjată, se pot pierde ouă și pui din cauza asta”, completează biologul.

„Cât de indicat este să popularizezi aceste zone?”

Pelicani creți. FOTO: Sebastian Bugariu

Oamenii pot fi principala amenințare pentru această specie, iar mulți nu realizează acest lucru. De exemplu, zona din jurul lacului Tașaul, care are statut de sit „Natura 2000”, așa cum explică Bugariu, este una care se păstrează foarte bine din punct de vedere natural, care găzduiește foarte multe specii de păsări, aflate atât în migrație, cât și în perioada de cuibărit.

„Foarte puțini oameni știu acest lucru, iar noi încercăm să aduce în atenția lor astfel de informații, mai ales că în zona Dobrogei există multe arii protejate, iar asta este spectaculos și ieșit din comun”, adaugă el.

În primul rând, biologul subliniază cum deranjul asupra coloniei trebuie evitat complet, însă pelicanii creți pot fi admirați cu ajutorul instrumentelor optice (binocluri sau lunete).

„În permanență ne punem problema sau întrebarea – cât de indicat este să popularizezi aceste zone? De multe ori, dacă nu popularizezi o zonă, poți asigura un statut de protecție mai bun”, completează el.

Pe insula de pe Tașaul, pelicanii creți au condiții foarte bune, și chiar dacă este o furtună, nu există risc de inundații. Însă, așa cum menționează Sebastian Bugariu, există încă o mentalitate în rândul pescarilor, veche de zeci de ani, și anume că o astfel de specie trebuie combătută, din cauză că afectează industria piscicolă.

„Încercăm să schimbăm genul ăsta de percepție. E un subiect sensibil, în condițiile în care genul ăsta de lacuri sunt amenajări piscicole şi în multe cazuri concesionarii sau proprietarii populează cu peşte şi înregistrează pierderi.

Noi susţinem că pentru astfel de pierderi ar trebui să existe compensaţii, cu condiţia ca aceste compensaţii să fie în beneficiul speciilor care sunt, practic, blamate că au creat un prejudiciu. Spre exemplu, se pescuiește sportiv pe Tașaul, dar există reguli pe care le impune cel care concesionează drepturile de pescuit”, precizează biologul.

Pelican Way of LIFE, proiectul care vizează protejarea populației de pelicani creți din România

Delta Dunării, aprilie 2023. FOTO: HotNews.ro/ Ana Tepșanu

Delta Dunării este una dintre cele mai mari delte ale Europei, extrem de bogată în specii, care susține o gamă mai largă de ecosisteme, decât orice altă regiune din Europa.

Deși găzduiește peste 9581 de specii de floră și faună, Delta Dunării rămâne renumită pentru fauna ornitologică, cu peste 340 de specii, aproape 90% din ornitofauna națională.

În 2019, SOR a început un nou proiect dedicat conservării speciei, pentru a reduce amenințările la adresa ei și a îmbunătăți condițiile de cuibărit, „Pelican way of LIFE.” Este un proiect pan-european coordonat de Rewilding Europe, desfășurat atât în Grecia, cât și în Bulgaria și Ucraina.

Potrivit site-ului SOR, pelicanii creți, pentru a cuibări, au nevoie de acces la ape liniștite, cu adâncimi mici, pline de pește, departe de activitățile umane. Principala cauză a declinului acestei specii este pierderea acestor habitate, dar la amenințări intră și distrugerea de colonii de către pescari, vânătoarea ilegală și coliziunea cu firele de electricitate.

„În România, Grecia și Bulgaria, echipa de proiect va lucra alături de companiile distribuitoare de energie electrică pentru a vedea care sunt liniile cele mai periculoase pentru pelicani, pentru ca mai apoi să fie amplasate dispozitive care să împiedice coliziunile. „Diverterele” sunt dispozitive simple, vizibile de la distanță, care le permit păsărilor să evite liniile electrice”, informează Societatea Ornitologică Română.

Un proiect asemănător este și LIFE Danube Free Sky, pentru protejarea păsărilor împotriva electrocutării și coliziunii cu liniile electrice de-a lungul Dunării, implementat de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării împreună cu E-Distribuție Dobrogea și în parteneriat cu beneficiari din șapte state europene.

„Toată lumea vrea să vadă pelicani în Deltă”

Canale Delta Dunării. FOTO: HotNews.ro/ Ana Tepșanu

Plimbările pe canalele Deltei Dunării oferă un adevărat spectacol vizual și este un privilegiu că ne putem bucura de astfel de peisaje în țara noastră, cu toată fauna și flora cu care vine la pachet. Poți vedea pelicani, egrete, cormorani, cod alb, tot felul de păsări interesante sau chiar șacali și enoți.

Conform recensământului din 2011, populația Deltei Dunării se ridică la un număr de 12.638 de locuitori, iar mare parte din tradiții se pot pierde, deoarece turismul începe să fie din ce în ce mai intens în zonă.

Biologii și cei care luptă pentru protecția acestei zone consideră că Delta a ajuns un teritoriu de exploatare și generator de fonduri, decât de conversare. Chiar dacă plimbările în Deltă sunt încurajate, mai ales cele responsabile, atente față de mediu și cu bărci cu motor mic, mulți aleg să perturbe liniștea naturii, din dorința de trăi experiențe cât mai spectaculoase.

Sebastian Bugariu trage un semnal de alarmă dar în același timp subliniază că generațiile mai noi au început să fie mai atente cu aceste lucruri.

„Toată lumea vrea să vadă pelicani în Deltă, deoarece reprezintă o specie populară. Oricine, chiar dacă n-a mai fost în zonă sau a fost de puține ori, vrea să vadă pelicani. În perioada de vară se organizează excursii, de multe ori scurte, de o zi sau de câteva ore, cu bărci de capacitate mare, cu motoare mari, iar turiștii sunt purtați cu viteză în Deltă, deși nu apucă să vadă mare lucru.

Dacă undeva este identificat un stol de pelicani la hrănire, bărcile intră cu viteză, pentru ca pelicanii să se ridice şi să ofere un spectacol. Nu încurajăm genul ăsta de turism, iar iubitorii de natură știu că așa ceva nu se face și susțin turismul sustenabil, adică cel în care nu deranjezi păsările în habitatul lor”, încheie el.