FOTOGALERIE Cum arată grădina Muzeului Antipa, unde se propune construirea Muzeului Holocaustului. Scurt interviu cu directorul instituției: Nu este o soluție bună, blochează posibilitatea de extindere
Muzeul Antipa și-a deschis sâmbătă grădina pentru publicul larg, ca oamenii să poată vedea spațiul verde unde recent institutul Elie Wiesel și Ministerul Culturii au propus construirea Muzeului Holocaustului și de ce muzeul are nevoie de el. Zeci de oameni, printre care și mulți copii, au participat la eveniment atât din curiozitate cât și pentru a milita ca spațiul verde să rămână intact.
Directorul Muzeului Antipa, Luis Ovidiu POPA, a explicat într-un scurt interviu acordat HotNews.ro, cum este folosit spațiul verde și de ce nu consideră oportună ideea ca un alt muzeu să fie construit în curtea instituției. Acesta crede că o comisie de arhitecți și urbaniști trebuie să facă un studiu de amplasament pentru Muzeul Holocaustului, iar pentru alegerea locației finale trebuie dezbatere publică.
Curtea Muzeului Antipa este o mică pădurice în mijlocul orașului. Cu excepția unor alei și a unei platforme de câteva sute de metri acoperite cu dale de piatră, unde este scena și se organizează evenimente, totul este verde. Stejari, arțari, tei, frasini și oțetari, sunt doar câteva dintre speciile de arbori de pe amplasament.
Luis Ovidiu Popa a explicat pentru HotNews.ro ce face Muzeul Antipa cu acest spațiu și de ce are nevoie de el.
Reporter: De ce nu sunteți de acord cu o nouă construcție în curtea Muzeului Antipa?
Luis Ovidiu Popa : Muzeul Antipa însuși are nevoie să se extindă. Există o anumită situație din punct de vedere urbanistic care reglementează în anumit fel curtea aceasta (N.R. este monument și spațiu verde). Dacă vom găsi o soluție pentru a se realiza o construcție, aceasta trebuie făcută pentru extinderea Muzeului Antipa. Fiindcă acest muzeu, față de majoritatea celor din București, spre deosebire de toate din lume, nu a reușit în cei peste 100 de ani să se extindă, deși au existat încercări multe. În prezent, există în mod oficial stipulat în contractul meu de management acest proiect de extindere și nu este o soluție bună pentru Muzeul Antipa blocarea posibilității de extindere. Pe de altă parte, pentru Muzeul Holocaustului care este atât de așteptat de către societate și se dorește a fi înființat, iarăși nu este o idee bună să fie înființat aici, fiindcă nu va avea nicio posibilitate în viitor să se extindă și acesta este modul firesc în care va evolua. De exemplu, Muzeul Evreilor din Berlin a fost deschis în 2001 și până în 2012 a fost extins deja cu două corpuri de clădire. Recent am văzut că dl. ministru a avut o idee foarte bună, vorbea despre o consultare publică. Într-adevăr aceasta ar fi soluția optimă și nici măcar nu s-ar începe cu o consultare publică, ar trebui început cu o comisie de specialitate, fiindcă această abordare s-a folosit și pentru alte clădiri publice importante din București, au existat comisii de urbaniști, arhitecți care au făcut studii de amplasament, au identificat soluții potențiale și la consultarea finală a intervenit și publicul și s-a obținut soluția care a fost implementată.
Reporter: Cum ați dori să extindeți muzeul și ce nevoie de extindere are?
Luis Ovidiu Popa : Muzeul acesta a fost deschis pentru public în 1908 și a fost construit evident pentru nevoile vremii aceleia. Între timp, acumularea de colecții a făcut ca să nu existe nici spații pentru colecții, nici spații pentru expunerea lor, nici spațiile pentru cercetare să nu fie propice. Pur și simplu avem nevoie de această extindere atât pentru activități cu publicul, Muzeul Antipa nu a avut niciodată, de la întemeiere, un spațiu propice pentru expoziții temporare. Nu are posibilitatea să-și valorifice către public colecțiile în continuă creștere, cât și pentru activitatea noastră. În momentul de față este probabil cel mai mare muzeu din România, are peste 2 milioane de piese, și trebuie să vă spun că muzeele de istorie naturală acumulează colecții foarte mari dintr-un motiv foarte simplu, cei care lucrează în muzeu, cercetătorii, generează colecțiile prin activitatea de cercetare. Extinderea despre care vorbeam ar satisface atât nevoile publicului, prin accesul într-un spațiu expozițional propice, cât și nevoile noastre.
Reporter: S-a spus că Muzeul Antipa nu folosește curtea și este lasată în paragină. De ce nu ați deschis până acum grădina muzeului pentru public?
Luis Ovidiu Popa : Este o întrebare bună. Spațiul este deschis către public, dar nu în sensul că este deschis 24 de ore din 24, 7 zile din 7. El este deschis la evenimentele pe care le organizăm în mod specific pentru public, în curtea muzeului. Afirmația că este o paragină este nefondată și nu este o surpriză, fiindcă trebuie un anumit nivel de educație ecologică pentru a înțelege ce însemnă spațiu verde urban. Ele sunt de mai multe feluri, de la părculețe cu alei și băncuțe care furnizează spațiu de socializare, de întâlnire, până la spații foarte apropiate de starea lor naturală, așa cum este curtea Muzeului Antipa, fiindcă funcția pe care o îndeplinește este diferită de primul exemplu. Aici biodiversitatea este mult mai mare, există specii care se pot dezvolta doar în lemn mort, în pădure, de exemplu, nu stă nimeni să culeagă lemnele. Dacă am face asta, am distruge o bună parte a biodiversității mondiale. Acest tip de spațiu apropiat de starea naturală, mai ales în curtea unui muzeu, este perfect pentru educație. Evident că nu ne desfășurăm activitatea numai afară, nu suntem un muzeu în are liber, dar acest loc nu este în paragină, este un spațiu verde urban apropiat de condiția naturală.
Reporter: De câte ori ați deschis grădina muzeului de la începutul anului?
Luis Ovidiu Popa : Nu pot să vă spun, dar activități sunt frecvente. Acum avem în grădină expoziția de fluturi vii, se poate intra din muzeu în curte. În timpul iernii nu sunt multe activitîți în curte, din cauza condițiilor climaterice, dar atunci când sezonul o permite, facem. Acest spațiu este deschis în mod controlat și este normal să fie așa fiindcă este lângă o clădire de patrimoniu, lângă spații care adăpsotesc anumite obiecte de patrimoniu și au nevoie de un anumit gen de protecție.
Reporter: Credeți că în spatele ideii de unificare a celor 3 muzee sunt și alte interese?
Luis Ovidiu Popa : Este o idee bizară. Acest tip de abordare, chiar considerând că ar avea vreun sens, în momentul de față nu pare să aibă foarte mult sens fiindcă nu pare să existe un concept care să poată uni un muzeul al satului, un muzeu al tăranului român, un muzeu de istorie naturală și un muzeu istoric cum este cel al holocaustului. Nu reușește nimeni să identifice o linie roșie care să unească din punct de vedere conceptual aceste muzee într-un complex muzeal, dar în orice caz, o astfel de abordare ar trebui la rândul ei să pornească de la o consultare în primul rând cu specialiștii din zona muzeală, apoi să meargă către comunitate. Pentru că până la urmă muzeele sunt pentru comunitate, nu pentru cei care doresc să le înființeze.
Reporter: Credeți că este vorba despre interese imobiliare? S-a speculat foarte mult această idee.
Luis Ovidiu Popa : Am auzit aceste speculații, dar nu cred că este adevărat. Nu am niciun fel de informații.
Reporter: Care este scopul evenimentului ”Picnic la Antipa”?
Luis Ovidiu Popa : Scopul este să ne întâlnim cu comunitatea din zona Kiseleff și să vorbim tocmai despre ce înseamnă acest spațiu verde urban. Discuțiile din ultima vreme ne-au arătat că ar fi util să explicăm publicului că sunt diferite feluri de zone verzi urbane, că au funcții diferite pentru noi, în beneficiul celor care locuiesc în orașe.
Evenimentul Picnic la Antipa a fost organizat în parteneriat cu Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, iar cetățenii militează pentru păstarea spațiului verde.
”Noi, părinții din grupul civic ne-am implicat fiindcă este o zonă care face practic parte din aria noastră de interes din jurul Parcului Kiseleff, este o zonă verde pe care eu ca părinte mi-aș dori să o păstrăm. Pentru mine absolut orice copac din orașul acesta este important, și mi se pare important să nu-l tăiem, ca să fim sănătoși și noi și copiii noștri. Așa că și aici, dacă această posibilă viitoare clădire care s-ar ridica însemă să tăiem copaci, eu una nu sunt de acord”, a declarat Marinela Rața, din Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff.
FOTOGALERIE Cum arată curtea Muzeului Antipa
Ministerul Culturii a anunțat vineri că dorește ca viitorul Muzeu al Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa. Mai exact se precizează că „va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.
Comunicatul Ministerului Culturii a venit la câteva ore după ce ministrul Daniel Breaz declara că „nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înființa muzeul, vom decide și, de comun acord, poate și cu o consultare publică, vom vedea unde vom înființa muzeul respectiv (…) Locația nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul Antipa și Muzeul Țăranului Român, ca să exclud din start orice speculație”.
Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa a fost făcută de Institulul ”Elie Wiesel”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”. Acesta a explicat că Institutul a căutat altă locație după ce Consiliul General al Municipiului București nu a dat în administrare, în acest scop, imobilul de pe Str. Lipscani nr. 18-20. Alexandru Florian spune că Institutul a renunțat la proiectul de a amenaja muzeul în clădirea de pe strada Lipscani.
”Ne-am orientat după ce am avut o consultare cu coordonatorii noștri de la Secretariatul General al Guvernului, fiind un proiect guvernamental, să găsim o disponibilitate pe domeniul public al statului, deci o proprietate asupra căreia Guvernul României se poate pronunța. Am observat că la Muzeul Antipa există o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizați din punct de vedere instituțional, de când este acest muzeu, și am întrebat la Ministerul Culturii, am avut o discuție cu ministrul Culturii și ni s-a spus că nu există un proiect imediat de dezvoltare muzeală acolo sau instituțională. Când am făcut propunerea am plecat de la cel puțin două considerente: situarea în zonă, sunt deja 3 muzee și dacă s-ar mai adăuga unul public, tot al statului, un muzeu național, s-ar întregi, s-ar diversifica zona, s-ar face un mini cartier muzeal acolo, care ar atrage public pentru toate muzeele, deci ar crește potențialul”, a declarat Alexandru Florian pentru HotNews.ro, pe 25 iunie.
Acesta spune că se poate construi acolo, chiar dacă este zonă protejată, iar în ceea ce privește spațiul verde, acesta poate fi amenajat în altă parte.
”Este adevărat că zona este protejată, cum a spus dl. director de la Antipa, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo, se poate construi, dar numai cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. (…) Este adevărat că este verde, pe pământ crește ceva, dar nu era un spațiu public. Un muzeu nu poți să faci oriunde, trebuie să existe anumite caracteristici, să atragă public. Am făcut această solicitare, se evaluează guvernamental, nu noi decidem. (…) Este o curte care are cam 10.000 de mp și este nefolosită. Se mai poate construi încă o instituție muzeală. Spațiul verde se poate construi în altă parte. Atunci nu mai construim nimic”, a mai explicat acesta.
Muzeul Antipa s-a opus încă de la început acestei propuneri.
INTERVIURILE HotNews.ro