FOTOGALERIE Cum e afectata fauna din Delta Vacaresti de incendii si distrugeri si de ce dureaza atat de mult protejarea zonei

Delta Vacaresti, ecosistem unic in Bucuresti, e afectata constant de incendii si braconieri, desi Ministerul Mediului putea sa impiedice inca de acum doi ani distrugerile prin plasarea sub un regim de protectie. Recent, Ministerul Mediului a anuntat ca in aproximativ o luna hotararea prin care zona va fi declarata arie protejata va ajunge la Guvern. Pana se intampla acest lucru, ministrul Cristiana Pasca-Palmer ar putea proteja aceasta zona, conferind zonei statut de protectie temporara printr-un ordin de ministru.

Asociatia Parcul Natural Vacaresti, care militeaza pentru ca zona sa capete statutul de arie protejata, a solicitat in mai multe randuri Ministerului Mediului sa ofere zonei protectie temporara, insa fara niciun rezultat.

„Potrivit OUG 57/2007, actualizata, Ministerul Mediului poate sa instituie si maine, prin Ordin de ministru, un regim temporar de protectie pentru Parcul Natural Vacaresti, pana la definitivarea Hotararii de Guvern prin care sa capete definitiv acest statut. Din iunie 2014, de cand am depus dosarul complet, Ministerul putea sa faca acest lucru. Noi am solicitat acest lucru de 5 ori in mod oficial si de zeci de ori in mod neoficial, dar nu s-a intamplat nimic. Daca zona capata statut de protectie temporar s-ar fi bucurat in primul rand de paza, de management si se putea face un proiect pentru obtinerea banilor necesari amenajarii parcului. In ceea ce priveste statutul juridic, din cele 183 de hectare, doar 3 ha sunt proprietate privata si inca vreo 40 ha in litigiu. Restul apartin statului roman. In plus, regimul de arie naturala protejata – temporar sau definitiv – poate fi aplicat indiferent de forma de proprietate. Proprietarii isi pastreaza terenul si primesc compensatii fiindca nu il pot folosi”, a explicat Dan Barbulescu, directorul Asociatiei Parcul Natural Vacaresti, pentru HotNews.ro.

Acesta spune ca autoritatile nu au luat pana acum o decizie vizavi de acest proiect din cauza ignorantei, a lipsei de viziune si a fricii.

„Lipsa de vizune a autoritatilor nu permite integrarea unor astfel de proiecte in planurile lor. Mai bine dau banii pe pansele si pe plante in ghiveci, desi Bucurestiul este atat de poluat. Din pacate a fost vorba de ignoranta si de frica. Parcul Natural Vacaresti poate deveni cel mai frumos loc din Bucuresti cu minim de investitii – 10-15 milioane de euro – asta daca punem la socoteala si un centru de vizitare cu laboratoare si zona de expozitii”, a mai explicat Dan Barbulescu.

Ministerul Mediului a anuntat ca in martie va declara zona drept arie naturala protejata. „Avem o hotarare de Guvern care este in procedura ministeriala de avizare. Si estimam ca in 30 de zile sa ajungem cu aceasta hotarare in Guvernul Romaniei” a declarat Victor Lascu, secretar de stat in Ministerul Mediului pentru Digi 24.

Reprezentantii Asociatiei Parcul Natural Vacaresti spun ca in cazul in care acest termen nu va fi respectat vor iesi in strada. „Iesim in fata Ministerului in cazul in care finalizarea procedurii va intarzia si termenul oferit va fi prelungit. Alta solutie nu avem”, spune Dan Barbulescu.

Delta Bucurestiului se afla pe locul fostului lac Vacaresti, pe teritoriul Sectorului 4, intre Calea Vacaresti, Soseaua Oltenitei, Soseaua Vitan-Barzesti si Splaiul Independentei. Demersul de a transforma zona intr-un parc natural a inceput in 2012, cand Helmut Ignat a publicat in National Geografic un articol despre „Delta dintre blocuri” si a prezentat imagini impresionante cu acest loc. In 2013, Academia Romana a dat avizul care certifica importanta si unicitatea acestui loc, iar de atunci proiectul a ramas blocat la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, care a dat primul aviz in aprilie 2014, iar urmatorul in 2015. Din 2014, dosarul se afla la Ministerul Mediului care trebuie sa il trimita la Guvern pentru aprobarea statutului de arie naturala protejata.

In fiecare an, in Delta Vacarestiului au loc circa 2-3 incendii mari si zeci de incendii mici, pornite fie de oamenii strazii care stau acolo, fie de pescari etc. „Arborii sunt distrusi, dar si fauna precum amfibieni si reptile. Daca incendiile au loc in perioada in care sunt pasari la Vacaresti, sunt deosebit de distructive”, spune Dan Barbulescu.

O alta problema sunt braconierii. „Aproape in fiecare zi se intind sute de metri de plase in Vacaresti. Si se scot zeci de kilograme de peste – hrana pasarilor si a vidrelor. Politia ne-a sugerat ca pana la introducerea regimului de protectie nu poate interveni mai mult decat cu simple avertismente – inutile dealtfel”, scrie pe pagina de Facebook a parcului.

Despre animalele din Delta Vacarestiului

In Delta Bucurestiului si-au gasit adapost in total circa 97 de specii de pasari, mai mult de jumate protejate, potrivit informatiilor furnizate de Asociatia Parcul Natural Bucuresti. Printre acestea se numara rata rosie, starci, egrete, eretele de stuf, cormoranii, gainusa de balta. Zona mai adaposteste 6-7 specii de mamifere (vidra, vulpe, nevastuica,bizam), amfibieni si reptile.

Vegetatia este specifica zonelor umede. Citeste mai mult aici.

Promisiuni nerespectate

Autoritatile au promis in mai multe randuri, incepand din 2012, ca vor ecologiza locul si il vor declara parc natural.

Rovana Plumb, Ministrul Mediului la vremea respectiva, promitea pe 5 iunie 2012 ca Lacul Vacaresti va fi declarat arie protejata, intrucat aici au fost identificate deja peste 90 de specii de pasari rare, precizand ca „peste cativa ani zona ar putea deveni loc de agrement, unde bucurestenii sa poata gasi o oaza de aer curat”.

Fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, a promis si el ca aici va fi amenajat un lac.

Si Simona Cretu, consilier PDL in Consiliul General al municipiului Bucuresti are un proiect de transformare a lacului Vacaresti in parc natural. Acest proiect a fost promovat intens in campania electorala de la alegerile locale 2012, Simona Cretu, ong-ist la origine, castigand un loc pe lista propusa de PDL pentru Consiliul General tocmai cu acest proiect.

FOTOGALERIE Delta Vacarestiului – foto Helmut Ignat/ Asociatia Parcul Natural Vacaresti

Despre legislatia privind ariile naturale protejate

Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Art. 7: Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinator, iar respectarea acestuia este obligatorie in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, precum si cu alte dispozitii legale in materie.

Art. 8: Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:

a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei;

b) prin hotarare a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;

c) prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pentru propunerile de situri de importanta comunitara, cu avizul Academiei Romane, al autoritatii publice centrale cu competente in domeniul administratiei publice, al autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale si al autoritatii publice centrale in domeniul transporturilor, al autoritatii publice in domeniul amenajarii teritoriului si al autoritatii publice in domeniul turismului;

d) prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judetean sau local.

(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata se pot face din initiativa oricarei persoane fizice sau juridice si se inainteaza Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, in vederea avizarii acestora.

…

(4) Zonele si siturile naturale care intrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala, geoparc, rezervatie a biosferei si ariile speciale de conservare dobandesc acest regim conform procedurii prevazute la alin. (1) lit. a) si b), pe baza documentatiei solicitate de organismele internationale autorizate si cu conditia recunoasterii lor prealabile de catre aceste organisme.

(5) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) se face pe baza documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1).

(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. d) se bazeaza pe o documentatie stiintifica ce se inainteaza la consiliile judetene sau locale, dupa caz, in vederea analizei si luarii hotararii de declarare.

Art. 9.

Pentru urgentarea masurilor de protectie si conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c) se poate institui, cu caracter provizoriu, in baza documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1) si (3) si cu avizul autoritatilor publice centrale interesate, prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pana la declarare, conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Art. 11.

(1) Documentatia necesara in vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes national trebuie sa cuprinda:

a) studiul de fundamentare stiintifica;

b) documentatia cadastrala cu limitele ariei naturale protejate, cu evidentierea categoriilor de folosinta a terenurilor;

c) avizul Academiei Romane.

(3) Pentru propunerile de situri de importanta comunitara si pentru ariile de protectie speciala avifaunistica se completeaza Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana prin Decizia 97/266/CE si adoptat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia.

FOTOGALERIE – Animale care traiesc in Delta Bucurestiului

Cioara Griva. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Cotofana. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Erete Vanat. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Lisita. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Macaleandru. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Rata Rosie. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Sticlete. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Vanturel rosu si Pupaza. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Sarpe. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Nevastuica. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Buhai de balta. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Szabo Iosif

Egreta mica. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Daniel Petrescu

Lebada de vara. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Cristian Mihai

Mierla. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Cristian Mihai

Vegetatie. Foto: Societatea Ornitologica Romana

FOTOGALERIE Cum e afectata fauna din Delta Vacaresti de incendii si distrugeri si de ce dureaza atat de mult protejarea zonei

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”