FOTOGALERIE Tezaur de peste 1.400 de monede de argint, descoperit cu un detector de metale in Dolj de catre un amator pasionat de arheologie

Un amator pasionat de arheologie din Craiova a descoperit cu ajutorul unui detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg format din peste 1.400 de monede de argint medievale din secolul XVI. Tezaurul era ingropat in pamant, la o adancime de 50 de cm, iar majoritatea monedelor descoperite sunt turcesti si ar putea fi „o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul”, a explicat pentru HotNews.ro, Iuliu-Cristinel Pop, un amator pasionat de arheologie. Tezaurul monetar a fost predat „Muzeului Olteniei” din Craiova , urmand ca in perioada urmatoare sa fie expertizat si evaluat de catre specialisti in numismatica.

• Click pe poza alaturata pentru a dechide FOTOGALERIA

In cursul zilei de 5 ianuarie, Dumitru Banta, un pasionat de arheologia de amator din Craiova a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg, constand dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec.XVI.

„Dintre acestea, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI”, a explicat pentru HotNews.ro, Iuliu-Cristinel Pop, un pasionat de arheologia de amator si administrator al unei comunitati online de pasionati de detectia de metale si arheologie de amator.

Tezaurul monetar a fost descoperit la adancimea de aproximativ 50 cm intr-o pasune din judetul Dolj, aflata aproape de granita cu judetul Olt. „Localitatea s-a stabilit ca va ramane nedeclarata, pentru a preintimpina un aflux de doritori de imbogatire , de care nu ducem lipsa. Nu s-au gasit urme de ceramica , astfel este cert faptul ca aceste monede nu au fost ascunse intr-un vas ceramic ci mai degraba intr-un sac de piele sau textil ce s-a descompus in timp”, a mai declarat amatorul de arheologie.

„Zona a fost destul de animata in perioada sec.XVI , tezaurul fiind contemporan cu perioada in care Mihai Viteazul a fost ban al Craiovei, domn al Tarii Romanesti si domnitor sub un singur sceptru al celor 3 tari romane. Explicatia (neoficiala inca, neexistand un punct de vedere al arheologilor) ar fi campaniile de jaf armat organizate de catre lotrii de care zona Olteniei nu ducea lipsa in acea perioada, piesele tezaurului fiind deposedate de la turcii in retragere sau ucisi pe campul de lupta care la randul lor le-au obtinut prin jaf de la localnici sau, avand in vedere piesele monetare europene foarte diverse ca provenienta, de la mercenarii ostilor crestine”, a mai povestit pasionatul de arheologie.

Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.

Astfel, „pe 8 ianuarie tezaurul monetar a fost luat in evidenta Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj , fiind predat „Muzeului Olteniei” din Craiova , urmand ca in perioada urmatoare sa fie expertizat si evaluat de catre specialisti in numismatica”, a mai explicat Iuliu-Cristinel Pop.

Despre comunitatea online pe care o administreaza, Iuliu-Cristinel Pop spune ca „suntem o mana de oameni pasionati de ceea ce facem si ne-am propus sa incurajam respectarea legislatiei in domeniul metal detectingului si predarea artefactelor in conditiile legii, catre institutiile abilitate”, amintind de o alta descoperire impresionanta pe care a facut-o in urma cu doi ani: un inel sigilar roman din aur de 24 K cu calcedoniu in greutate de 28,33 grame, avand reprezentat o scena mitologica a luptei dintre Hercule si Anteu. Detalii aici.

„Gestul lui Dumitru Banta, o persoana foarte cinstita, face cinste tuturor, bucurandu-ne cu totii ca aceste piese nu vor parasi ilegal Romania cum s-a intamplat de atatea ori si ca vor putea fi vazute intr-un muzeu de la noi… Prin tot ce facem si incurajam, dorim sa ne delimitam de braconajul arheologic, fenomen inca prezent si sa dam cat ne este permis si cat cunostintele si descoperirile noastre din teren ajuta, o mana de ajutor arheologilor”, mai spune amatorul de arheologie si detectie de metale.