Franța ia în considerare repatrierea jihadiștilor, deși sistemul juridic nu este pregătit pentru un asemenea eveniment

Franța ia în considerare repatrierea celor aproximativ 50 de jihadiști deținuți în Siria. Anunțul politic a lansat un scandal care are în centru dificultățile ridicate de repatrierea extremiștilor, informează France24.

Mai multe guverne ale Franței au susținut de-a lungul timpului că cetățenii care au plecat pentru a lupta alături de Statul Islamic în Siria sau în Irak ar trebui să fie supuși justiției locale, excepție făcând copiii care au primit permisiunea de a se întoarce în Franța fără părinții lor.

Însă preocupările cu privire la posibila eliberare a deținuților de către forțele kurde din nordul Siriei au forțat o regândire a strategiei adoptată de Franța în ultimii ani.

Statele Unite ale Americii au făcut luni un apel lla alte națiuni pentru a-și repatria și a-și judeca acasă naționalii. Însă problema se dovedește a fi mult mai complexă decât ar putea să pară la prima vedere.

Relocarea

Prima problemă cu care se vor confrunta cei aflați în poziții de decizie este găsirea unei modalități prin care suspecții să poată călători din închisorile în care se află în momentul de față . Aceste închisori sunt administrate de Forțele Democratice Siriene (SDF), kurzii din nordul Siriei care au rămas principalii actori pe frontul de luptă împotriva grupării Statul Islamic.

În zona ocupată de SDF, aflată între Irak și Turcia, nu exsistă un guvern recunoscut, iar zona este extrem de instabilă din cauza retragerii trupelor americane și din cauza amenințării care vine din Turcia.

,,Explorăm toate posibilitățile: îi putem trimite în altă țară, îi putem aduce direct din Siria sau putem negocia cu Turcia”, a declarat un oficial francez sub condiția păstrării anonimatului.

Ministrul francez de Interne, Christophe Castaner, a vorbit despre luptătorii ,,expulzați”, deși doar un stat suveran poate expulza persoane de pe teritoriul său.

Găsirea dovezilor

La fel ca alte state europene, Franța și-a întărit în mod repetat legislația anti-terorism, iar cea mai recentă acțiune în această direcție a fost făcută chiar de Emmanuel Macron în 2017.

Problema principală cu care se vor confrunta procurorii va fi găsirea de dovezi necesare pentru condamnarea suspecților de terorism.

Unii extremiști au apărut în filme de propagandă ale ISIS sau li s-au interceptat conversațiile, ceea ce facilitează strângerea de proble în multe dintre dosare. Însă, în multe alte cazuri, procurorii nu vor avea dovezi directe cu care să lucreze, mai ales în cazul soțiilor care și-au însoțit partenerii pe teatrele de război.

Sistemul juridic

În ciuda resurselor de care dispune, sistemul juridic francez specializat în măsuri anti-terorism se chinuie deja cu rezolvarea unor cazuri apărute după 2014.

Experții susțin că sute dintre cei 1 700 de cetățeni francezi care au plecat în Irak sau în Siria s-au întors deja acasă, iar cei mai mulți dintre aceștia au ajuns în fața instanțelor de judecată.

,,Sistemul juridic va trebui să se adapteze la acest număr mare de jihadiști”, susține Jean-Claude Brisard, reprezentantul Centrului pentru Analizarea Terorismului.