Furie anticorupție și teama de un „scenariu românesc”. Cum au dărâmat protestele masive din Bulgaria, care au scos în stradă tinerii din generația Z, guvernul condus de doi grei ai politicii

În paralel cu românii, bulgarii poartă propria luptă cu ceea ce ei consideră a fi corupția la nivel înalt și au reușit joi să obțină demisia guvernului. Cele mai mari proteste din Bulgaria ultimului sfert de secol au fost stârnite de o mobilizare împotriva influenței oligarhice și de un apel la statul de drept, a explicat pentru publicul HotNews Krasen Nikolov, jurnalist al publicației bulgare Mediapool.

• „Teama de scenariul românesc” se referă la posibilitatea ca Bulgaria să-și dezechilibreze bugetul și să-și gripeze economia, una dintre cele mai puțin performante din UE. 
• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE, în colaborare cu Krasen Nikolov, de la Mediapool.bg.

Prim-ministrul bulgar Rosen Jeliazkov a anunțat joi demisia guvernului, după săptămâni de manifestații împotriva politicilor economice și a eșecului perceput în combaterea corupției.

Bulgaria, care se confruntă în mare parte cu aceleași probleme de care se lovește România, inclusiv corupția care scoate oamenii în stradă în ambele țări în același timp, se afundă astfel și mai mult într-o criză politică. 

Țara a organizat șapte alegeri parlamentare din 2021. Iar guvernul demisionar, condus de GERB (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul fostului premier Boiko Borisov, a stat în funcție mai puțin de un an.   

Cel mai probabil, spun observatorii, a opta rundă de alegeri va avea loc în câteva luni, în timp ce un guvern interimar va supraveghea tranziția și adoptarea monedei euro de la 1 ianuarie, un pas important care stârnește unele îngrijorări în societate.

Cum s-a ajuns aici?

O mobilizare în masă împotriva corupției

Tensiuni și manifestații au avut loc constant în ultimele două săptămâni în Bulgaria, dar două proteste uriașe au grăbit plecarea guvernului.

Cele două proteste – din 1 și 10 decembrie – care au forțat demisia guvernului de la Sofia au fost cele mai mari din țară de la așa-numita Iarnă a lui Videnov din 1996-1997, când economia Bulgariei era în pragul colapsului și țara era lovită de hiperinflație, a explicat pentru HotNews jurnalistul publicației bulgare Mediapool, Krasen Nikolov.

„Spre deosebire de acele evenimente, însă, demonstrațiile de acum au fost motivate în primul rând de valori, de o mobilizare în masă împotriva corupției și a influenței oligarhice și de un apel la statul de drept”, a spus el.

O țintă majoră a protestelor: Delian Peevski, un oligarh sancționat de SUA

Manifestațiile au fost declanșate inițial de o propunere de majorare a contribuțiilor la pensii cu 2% începând din 2026. 

Foarte repede, însă, demonstrațiile s-au transformat într-o mișcare împotriva rolului lui Delian Peevski în guvern, a spus Nikolov, jurnalistul bulgar.

Peevski este un om de afaceri controversat și mogul media sancționat de SUA și Marea Britanie în baza legii Magnițki, pentru că ar superviza afaceri de corupție la scară largă și ar exercita un „control asupra unor instituții și sectoare-cheie din societatea bulgară”.

Fostul premier reformist Kiril Petkov, de la partidul Continuăm Schimbarea, a declarat anul trecut că Peevski are un control semnificativ asupra sistemului judiciar și a serviciilor de securitate. 

El a fost acuzat în mod repetat de cumpărare de voturi, o acuzație pe care a respins-o. 

În ciuda sancțiunilor, Peevski nu numai că a supraviețuit în politica bulgară, dar și-a văzut influența crescând constant, el conducând acum un partid al minorității turce. 

În ianuarie, liderul GERB, Boiko Borisov, acuzat că a patronat în timpul mandatelor sale de premier un sistem corupt, l-a ales pe Peevski ca principal partener de guvernare, stârnind nemulțumirea publică. 

În iarnă, această nemulțumire împotriva celor doi a explodat. 

Guvernul, a explicat politologul Teodor Slavev pentru publicația Mediapool, primise un mandat pentru stabilitate politică.

„În schimb, s-au convins că au fost autorizați să vândă statul, să contracteze noi datorii, să mărească impozitele și să creeze tensiuni în cadrul administrației prin creșterea finanțării pentru unii, lăsând pe alții cronic subfinanțați – inclusiv tinerii medici, persoanele care lucrează în cultură, biblioteci și așa mai departe. Au interpretat greșit starea de spirit a publicului, iar criza politică continuă”, a comentat Slavev.

„Bulgaria nu e o cocină”

„Bulgaria nu este o cocină. Să trimitem porcul la abator”, au strigat protestatarii bulgari, potrivit Le Monde, cu o aluzie la porecla deloc politicoasă atribuită omului de afaceri. 

Nemulțumirile bulgarilor legate de sistemul de justiție sunt numeroase și includ suspiciunea că procurorii blochează  în mod sistematic anchetele cele mai sensibile. 

„Bulgaria are o fațadă democratică, dar este un sistem semi-feudal”, a declarat pentru Le Monde Nikolai Staikov, de la Fundația Anticorupție, un think-tank din Bulgaria. 

„Mai mult decât corupția răspândită, problema este preluarea controlului asupra statului și asupra majorității mass-mediei la cel mai înalt nivel”, a spus acesta.

„Ne confruntăm cu o frustrare națională generalizată”, a explicat și directorul Institutului Market Links, Dobromir Jivkov. 

Acesta a explicat pentru cotidianul francez că avea 17 ani când regimul comunist a căzut în 1989 și a ieșit în stradă.

„Atunci am început să cerem libertate, iar astăzi oamenii cer același lucru și vor să vadă finalizarea procesului. Problema este că sistemul judiciar nu este liber”, a spus el.

Un moment crucial

Un moment crucial a fost și arestarea lui Blagomir Kotsev, primarul pro-european al orașului Varna din partidul „Continuăm schimbarea – Bulgaria democratică”.

Nikolov, jurnalistul bulgar, a explicat că primarul a fost reținut în arest preventiv timp de aproape cinci luni „pe baza unor mărturii extrem de discutabile ale unor oameni de afaceri implicați în contracte mari de achiziții publice în timpul guvernării GERB și ale unor funcționari municipali concediați pentru abateri”. 

În orice caz, arestarea primarului a fost considerată pe scară largă în societate ca fiind motivată politic și comparată cu arestarea primarului din Istanbul.

Opoziția liberală a folosit cazul Kotsev, spunând că acesta demonstrează influența enormă și informală a celor aflați la putere – în special a lui Peevski – asupra sistemului judiciar bulgar. 

Kotsev a fost eliberat din arest cu o zi înainte de protestul masiv din 1 decembrie, unde a vorbit demonstranților și a încins mulțimea. Acum este considerat un potențial candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2026.

Demisia guvernului

Pe fondul furiei publice, Borisov a înțeles rapid gravitatea situației, a explicat jurnalistul Mediapool. Și asta mai ales după ce un sondaj Market Links publicat cu doar câteva ore înainte de demisie a arătat că sprijinul pentru GERB a scăzut dramatic cu 9 puncte procentuale, ajungând la un minim istoric de 17%. 

Borisov a decis în cele din urmă să forțeze demisia guvernului pentru a evita ceea ce a descris ca fiind „distrugerea” partidului.

„Presiunea din partea străzii și, în special, din partea tinerilor, nu numai din Sofia, ci și din orașele din întreaga țară, pare să fi influențat decizia lui Borisov de a demisiona. Spre deosebire de Peevski, Borisov este un politician mai pragmatic, cu un instinct mai puternic de supraviețuire în momente de criză”, a observat și Ivo Indjov, politolog și expert în comunicare politică, într-o analiză pentru publicația Mediapool.

„Coaliția noastră s-a reunit, am discutat situația actuală, provocările cu care ne confruntăm și deciziile pe care trebuie să le luăm în mod responsabil”, a declarat joi premierul Jeliazkov, anunțând decizia guvernului de a demisiona.

„Dorința noastră este să fim la nivelul la care se așteaptă societatea”, a spus el, adăugând: „puterea provine din vocea poporului.”

În stradă au ieșit tineri care până acum nu manifestaseră prea mult interes pentru politică

Manifestațiile au fost inițiate de o forță politică – We Continue the Change – Democratic Bulgaria, care a fost cel mai puternic susținător al reformei judiciare și anticorupție.

Dar protestele din Sofia au devenit simbolul tinerilor din generația Z, care până acum nu manifestaseră prea mult interes pentru politică, a observat Krasen Nikolov.

În mare măsură, mobilizarea a fost spontană și a surprins chiar și pe inițiatorii ei din „Continuăm schimbarea – Bulgaria democratică”.

Inițial, coaliția liberală ceruse doar retragerea controversatului proiect de buget de stat. Dar după protestul masiv din 1 decembrie, care a adunat aproximativ 100.000 de persoane în Sofia și zeci de mii în alte orașe mari, planul s-a schimbat, manifestanții revendicând demisia guvernului.

Pe 10 decembrie, aproximativ 200.000 de persoane au protestat la Sofia, iar estimările la nivel național sugerează că numărul total al demonstranților s-a ridicat la aproximativ un milion. 

Protestele nu s-au limitat la tinerii educați din Sofia. Au avut loc mai multe demonstrații în toată țara, iar 71% din populație a susținut valul de manifestații, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Market Links, citat de New York Times.

Îngrijorare publică cu privire la un potențial „scenariu românesc”

Dincolo de problema corupției, nemulțumirile legate de majorarea impozitelor sunt cele au generat îngrijorare. Bugetul care a atras critici și proteste majora impozitele pentru a crește cheltuielile publice, un lucru inacceptabil pentru cetățeni.  

Pentru 2026, guvernul care își încheie mandatul planificase un buget care redistribuie un procent record de 45% din PIB, comparativ cu nivelul obișnuit de aproximativ 40%.

Bulgarii se tem de creșterea inflației și de deficitul bugetar, care se estimează că va oscila în jurul valorii de 3% anul viitor. 

„Există îngrijorare publică cu privire la un potențial „scenariu românesc” din cauza creșterii rapide a cheltuielilor statului”, a explicat Nikolov, jurnalistul bulgar. 

Bugetul care a fost respins de populație este primul buget calculat în euro, în condițiile în care Bulgaria adoptă de la 1 ianuarie moneda unică europeană. 

Iar acest lucru stârnește îngrijorări.

Temerile legate de aderarea la zona euro sunt legate în primul rând de inflație, mulți bulgari fiind îngrijorați că adoptarea euro va determina o creștere și mai mare a prețurilor.

Ce urmează

În vreme ce protestatarii pot sărbători o victorie, lucrurile nu sunt deloc simple. 

Președintele Rumen Radev, care a îndemnat guvernul să demisioneze, va încredința acum celui mai mare partid din parlament, adică GERB, mandatul de a forma un nou guvern. 

Însă liderul partidului, Borisov, a indicat că va refuza mandatul.

Într-un astfel de scenariu, dacă celelalte două partide din coaliție nu acceptă mandatul de a forma un guvern, Radev va numi o administrație interimară și va convoca alegeri anticipate.

Bulgaria a organizat deja șapte alegeri naționale în ultimii patru ani, deoarece guvernele succesive nu au reușit să mențină controlul asupra unui parlament divizat.

În acest moment, a explicat Nikolov, se preconizează că alegerile anticipate ar putea avea loc în martie sau aprilie și nu există nicio garanție că Bulgaria va evita un nou val de instabilitate politică, similar cu perioada dintre 2021 și 2024. 

Oamenii vor reforme

Atenția se îndreaptă acum către coaliția liberală și proeuropeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria democratică” (aflată la 15% în sondaje), care a contribuit la declanșarea protestelor și al cărei sprijin continuă să crească, a subliniat jurnalistul bulgar. 

Cealaltă alternativă posibilă este intrarea preconizată în politica de partid a președintelui Rumen Radev, în prezent singurul politician bulgar cu un rating de aprobare clar pozitiv. 

Marea necunoscută este cât de mult sprijin va atrage proiectul politic anticipat al președintelui Radev.

Politologul Teodor Slavev a explicat pentru Mediapool că oricine va prelua responsabilitatea guvernării se va confrunta cu dificultăți enorme – nu numai din cauza situației financiare și economice, ci și pentru că cetățenii așteaptă acum schimbări și reforme sistemice de amploare în domenii precum justiția, eforturile de combatere a corupției, sănătatea, educația și altele. 

„Aceste reforme nu vor fi ușoare – vor fi dureroase –, dar pentru a avea succes, vor avea nevoie de sprijinul publicului și de legitimitate”, a spus Slavev. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.