General francez, la o acțiune a brigăzii dislocate în România: Războiul din Ucraina a intrat într-un impas asemănător celui din Primul Război Mondial

Apropierea trupelor de linia de contact a devenit „foarte, foarte periculoasă”, iar supravegherea continuă cu drone a creat o „zonă a morții”, a spus generalul Bruno Baratz, comandantul Comandamentului pentru Luptă Viitoare al Armatei franceze, a vorbit recent în cadrul unei „zi a inovării” organizată de Brigada a 7a Blindată. 

Realitatea dură a unui nou fel de a purta lupta

Dronele, de toate tipurile au ajuns să domine o zonă destul de consistentă de câteva zeci de kilometri de o parte și de alta a linie frontului, după cum se vede în aceste momente în Ucraina. Consecința directă e pierderea mobilității, spune liderul militar francez. 

Forțele care se concentrează pentru a ataca sunt detectate și lovite înainte să poată manevra. În Ucraina, dronele au făcut manevra blindatelor mult mai dificilă și au creat o „zonă de ucidere” supravegheată intens, care se întinde pe kilometri de la linia frontului, notează Defense News care scrie despre noile schimbări de tactici ale Forțelor franceze într-o serie de articole detaliate.

„Ne aflăm într-un sistem de impas tactic, în care sistemele defensive sunt mai puternice decât cele ofensive. Trebuie să fim capabili să ieșim din acest sistem”, spune generalul francez.

Cum vrea Franța să „orbească” adversarul

Obiectivul formulat de Baratz este ca trupele să poată crea „un pic de opacitate în această lume a transparenței”. 

„Cum îl putem orbi pe adversar? Cum îl inducem în eroare cu privire la intențiile noastre?”, a spus generalul.

„Mai presus de toate, cum putem să-i inducem în eroare senzorii sau să ne asigurăm că aceștia nu detectează ceea ce trebuie, permițându-ne astfel concentrarea forțelor? Pentru că astăzi nu putem să ne concentrăm dacă suntem distruși, și astfel nu dispunem de masa necesară pentru a putea destabiliza adversarul”, spune ofițerul francez.

Cine nu se schimbă, rămâne în urmă

Baratz a comparat momentul actual cu anul 1920 din timpul Primului Război Mondial, când mecanizarea și comunicațiile radio au transformat modul de a face război. 

Mesajul lui este că o armată care nu își adaptează tactica riscă un eșec strategic, iar Franța are în istoria ei precedentul din 1940. Câmpul de luptă s-a „schimbat radical”, a subliniat generalul.

În acest sens, potrivit analizei citate, armata franceză testează mai multe metode:

• Momeli fizice cum ar fi replici gonflabile ale obuzierului Caesar și ale vehiculului blindat ușor VBL sau a altor elemente de tehnică de luptă.
• Sisteme de „înșelare” electromagnetică, cum ar fi posturi de comandă simulate și semnături electronice false
• Sisteme avansate și diverse de bruiaj prin care este urmărită scoaterea din funcțiune a senzorilor adversarului
• O suită de operațiuni cibernetice care permit exploatarea faptului că armatele moderne sunt tot mai conectate, deci și tot mai vulnerabile.

Unde rămâne armata în urma industriei civile

Baratz a enumerat și tehnologiile pe care armata franceză mizează: tehnologia cuantică pentru comunicații securizate și senzori, analiza imaginilor multispectrale (care poate vedea prin camuflaj) și inteligența artificială, potrivit Defense News 

Generalul a recunoscut însă un dezavantaj important. În privința lățimii de bandă din telecomunicații, armata „rămâne mult în urmă” față de sectorul civil, iar asta contează într-un război care se duce tot mai mult prin transmiterea datelor.

Bani pentru inovație „de jos în sus”

Ca să accelereze adaptarea, Armata franceză a adoptat un nou model prin care să sprijine ideile și inovarea încă de la nivel de unități mici. 

Prin urmare, Comandamentul de Luptă al Viitorului din Armata Franței a adoptat „o logică cu totul diferită” de abordarea tradițională de sus în jos și încurajează „testarea, perfecționarea și experimentarea” la nivel de regiment, a afirmat Baratz, cu scopul de a face forța mai eficientă, mai flexibilă, mai adaptabilă și mai creativă.

Spre exemplu alocă fiecărui regiment câte 150.000 de euro pe an pentru proiecte experimentale proprii. Fondul actual în armată este de 20 de milioane de euro. Pe anul 2027, bugetul apărării prevede încă 35 de milioane de euro. 

Banii finanțează inițiative venite chiar din unități, în domenii precum robotica, vehiculele autonome (inclusiv trotinete electrice, motociclete și ATV-uri), dar și producția de energie în teren, pe front.

„Inteligență artificială frugală”

Energia electrică permite forțelor să acționeze mai discret pe front, dar reprezintă totodată un punct vulnerabil, din cauza necesității unor sisteme de culegere a informațiilor și a unor centre de date de pe linia frontului, care consumă toate foarte multă energie, a afirmat generalul. Prin urmare, Comandamentul de Luptă al Viitorului analizează și ceea ce Baratz a numit „inteligență artificială frugală”, concepută să consume cât mai puțină energie posibil.

„Toate acestea reprezintă lupta viitorului”, a spus Baratz. „Este lupta viitorului care rămâne greu de imaginat, deoarece tehnologia evoluează atât de repede încât nu sunt în măsură să vă spun cum vor arăta lucrurile peste un an sau doi.”

Tancurile, împărțite în „cărămizi Lego”

În paralel, Brigada a 7a Blindată face experimente care privesc direct forțele franceze de pe flancul estic. Elemente ale brigăzii sunt dislocate în România, unde Franța conduce un Grupul de Luptă multinațional al NATO de la Cincu, după amintește Defense News.

Comandantul brigăzii, generalul Maxime Do Tran, a descris noua organizare prin metafora „cărămizilor Lego”: elemente modulare care pot lupta separat sau se pot combina după nevoie. 

Un pluton francez de blindate grele este format, în mod clasic, din patru tancuri Leclerc și patru vehicule blindate ușoare VBL. Brigada testează acum configurații mai mici și mai dispersate.

Ideea din spate e că o unitate mai mică să nu mai merite efortul unui atac. „Cu cât ești mai nesemnificativ, cu atât e mai puțin probabil să fii luat în vizor”, a explicat generalul Do Tran. Logica pornește de la premisa că adversarul face un calcul cost-beneficiu înainte să consume drone sau muniție pentru o țintă mică.

Formula a fost testată în exercițiul militar Orion 2026 desfășurat în primăvară în Franța. 

În teste însă, un singur tanc însoțit de un singur vehicul blindat ușor (VBL) s-a dovedit o unitate prea mică pentru a rămâne coerentă tactic, așa că brigada s-a orientat mai degrabă către „jumătăți de pluton”, adică cu două tancuri și două VBL. 

Principala dificultate descoperită în exercițiu a fost autonomia. Subofițerii au avut nevoie de pregătire suplimentară ca să înțeleagă intenția comandantului și să acționeze pe cont propriu, fără un ofițer lângă ei, scrie sursa citată.

Tunul de 120 mm de pe tancuri, pus sub semnul întrebării

Generalul Do Tran spune că este luată în considerare o doctrină mult mai flexibilă pentru tancuri, în condițiile actuale de luptă de pe front. 

„Un pluton de tancuri, în doctrina noastră, are patru tancuri. Din punctul de vedere al evoluțiilor doctrinare, de ce n-ar putea fi un tanc înconjurat de trei motociclete și cu drone deasupra?”, s-a întrebat generalul.

Comandantul brigăzii consideră că focul direct, cu tunul tancului, „ar putea să dispară” din tacticile de luptă și se întreabă de ce un tanc ar mai avea nevoie de un tun de 120 mm, în loc de muniție de tip loitering (n. Drone kamikaze ce pot fi lansate de pe blindat). 

Do Tran vede tancul viitorului ca pe o „platformă mai deschisă”, la care armamentul principal poate fi înlocuit cu sisteme anti-dronă sau cu lansatoare de drone, după caz.

Același principiu modular a fost aplicat și postului de comandă al brigăzii, împărțit în „cinci cărămizi Lego” care pot funcționa împreună sau separat, explică ofițerul francez.

Franța are dislocate în România tancuri Leclerc

În România, în cadrul Grupului de Luptă NATO de la Cincu, condus de Franța, efectivul permanent de tancuri Leclerc este de 13 unități, practic este echivalentul unei companii de tancuri.

Dislocate inițial în noiembrie 2022, acestea fac parte din tehnica grea permanentă desfășurată pe flancul estic. 

Totuși, numărul de blindate franceze suplimentare fluctuează temporar până la circa 50 de tancuri Leclerc în timpul exercițiilor militare de amploare, precum exercițiilel Dacian Spring sau Dacian Fall, când Grupul de Luptă este ridicat temporar la nivel de brigadă.

Artileria: obuziere Caesar în perechi și „bule de opacitate”

Aceeași logică a dispersiei ajunge și la artileria brigăzii, detaliază Defense News într-un alt articol dedicat schimbării tacticilor armatei franceze.

Regimentul 68 Artilerie Africană (68e RAA) își reorganizează bateriile de obuziere Caesar de 155 mm, produse de KNDS, ca să supraviețuiască amenințării dronelor. Un obuzier autopropulsat Caesar, montat pe șasiu de camion, poate angaja ținte la o distanță maximă între 40 și 55 de km, în funcție de tipul de muniție folosită.

În prezent, o baterie are două secțiuni a câte patru obuziere. Pe viitor va avea trei secțiuni a câte două obuziere.

„Oricât de contraintuitiv ar părea, împărțirea secțiunilor în perechi crește disponibilitatea focului și, prin urmare, capacitatea de reacție”, a explicat colonelul Rémy Jaillet, comandantul regimentului.

Între misiunile de tragere, obuzierele Caesar vor aștepta în ceea ce Jaillet a numit „bule de opacitate”, adică poziții ascunse, în care emit cât mai puțin, ca să nu fie detectate. 

Protecție față de drone

Fiecare baterie va primi și o secțiune nouă de sprijin, care va identifica pozițiile de tragere, va amplasa momeli și va prepoziționa muniția. Tot această secțiune va echipa pozițiile cu cuști metalice de protecție, în special în fața atacului cu drone, în care obuzierele autopropulsate se pot „refugia”.

Totuși, pozițiile fixe nu sunt însă soluția universală, recunosc ofițerii militari francezi. 

„Esența unui obuzier precum Caesar este să asigure supraviețuire prin mobilitate. Trebuie să putem adopta o abordare mai dinamică”, a subliniat Jaillet. Pozițiile protejate „nu sunt totul”, a adăugat colonelul.

Chiar dacă tunurile sunt dispersate, regimentul vrea să poată concentra în continuare focul a cât mai multor secțiuni deodată, iar pentru asta se bazează pe sistemul de conducere a focului Atlas, care coordonează mai multe secțiuni, și pe sistemul de comandă și control SitaWare, folosit la nivel de brigadă și compatibil cu cel al aliaților NATO, scrie Defense News. 

Regimentul mai folosește radarul de supraveghere terestră Murin, produs de Thales, drona de recunoaștere Delair DT46 și mortierele MEPAC. Jaillet le-a descris ca pe „echipamente de înaltă calitate, care și-au dovedit valoarea în operațiuni”.

Lecțiile din Ucraina

Reorganizarea pornește de la lecțiile războaielor recente, în special conflictul din Ucraina. 

Institutul britanic Royal United Services Institute (RUSI) arată că observarea permanentă cu drone a făcut pozițiile de tragere vulnerabile la focul de contrabaterie. Ucrainenii au răspuns prin dispersarea tunurilor, scurtarea misiunilor de tragere, ascunderea pozițiilor și separarea muniției de unitățile de tragere.

Defense News amintește și de războiul din Nagorno-Karabah din 2020, când Azerbaidjanul a folosit drone în sisteme integrate de achiziție și lovire a țintelor.

Obuzierele, testate în noul rol și în România

Noile proceduri au fost testate în exercițiul Orion 2026, încheiat la sfârșitul lui aprilie, și în tabăra militară de la Canjuers, din departamentul Var, în sud-estul Franței. 

Dar noile tactici cu obuzierele Caesar au fost testate și în România: în luna august militarii francezi au tras cu obuziere Caesar din poziții săpate în pământ, în cadrul unei competiții de observare cu drone și tragere de artilerie. În prezent, șase regimente de artilerie franceze sunt dotate cu Caesar.

Practic, unitățile din cadrul Grupului de Luptă NATO de la CIncu au exersat folosirea dronelor în poziții înaintate pentru depistarea și localizarea potențialelor ținte și au transmis informațiile către unitățile de tragere, camuflate și protejate la distanță de linia frontului. 

„De la observare la atac: o secvență unică în care au fost combinate drone cu rază lungă de acțiune și unități CAESAR. Dronele mobilizate au permis identificarea și marcarea țintelor pentru ghidarea loviturilor, demonstrând o complementaritate perfectă între informații și puterea de foc”, scria pe X Armata Franceză la acel moment.

În cadrul efectivului permanent desfășurat la Baza Militară de la Cincu, Franța are dislocate 4 obuziere autopropulsate Caesar.

Ele formează componenta principală de artilerie grea a Grupului de Luptă NATO și sunt folosite pentru misiuni de sprijin de foc și exerciții periodice de interoperabilitate alături de structurile Armatei Române și ale aliaților.