Geopolitica unui iminent black-out

Realitatea geopolitică este gravă

Armand Goșu, una dintre cele mai credibile voci în relaționarea Federației Ruse, este de părere că se va ajunge la un conflict armat în Ucraina. Explicații asupra tensiunilor mai găsiti și în articolul colegului de Contributors, Silviu Nate.

Ce înseamnă asta pentru România? Mulți vor spune că este un scenariu apocaliptic, dar nu este exclus a se întâmple.

Dacă ne uităm la piața de gaze europeană, avem deja un semnal de alarmă! Prețul a crescut aiuritor în câteva zile.

Figura 1: Variația prețului gazelor (sursa europeangashub.com)

În 7 noiembrie prețul era de 72,377 euro / MWh și pentru 22 decembrie este 177,402 C / MWh.

Figura 2: Variația pretului gazelor (sursa powernext.com)

Explicatița: Rusia a închis robinetul de gaze provenite din marele depozit Yamal tocmai când se anunță temperaturi scăzute, ceea ce nu este alceva decât o agresiune a Kremlinului asupra Uniunii Europene.

Figura 3: Variația volumelor tranacționate (sursa powernext.com)

Agresiunea este demarată de câțiva ani, de când Europa s-a lăsat încorsetată de „cleștele energetic rusesc”.

Figura 4: Cleștele energetic rusesc (Cosmin Păcuraru)

Repet: Cleștele energetic rusesc este parte a războiului asimetric (hibrid) pe care Federația Rusă l-a demarat și pe care îl recunoaște oficial în Strategia Energetică din 2012 în care se specifică clar că țările UE trebuie să devină cât mai dependente de gazul rusesc, Rusia să faca investiții în conducte și în companiile de transport și distributie și de material rulant din industria energetică ce creează monopolul rusesc asupra gazelor din Europa. În 2013, Generalul rus Valerii Gherasimov, Șeful Statului Major General al Armatei Ruse, lansează într-un articol, o teorie despre un nou tip de război. Aceasta este dezvoltată și se transformă în „Doctina Gherasimov”. Un pasaj este relevant: „În cazul conflictelor actuale, a crescut rolul mijloacelor non-militare în atingerea obiectivelor politice și strategice, care au depășit în multe cazuri puterea și eficiența armelor, acestea devenind irelevante în realitatea modernă: uitilizarea componentelor informaționale și cibernetice, a forțelor speciale, a opoziției interne, a acțiunilor de dezinformare, a acțiunillor subversive a coloanei a V-a. (…) Noile conflicte vor fi asimetrice și mai puțin costisitoare, (…) astăzi combinarea dintre metodele tradiționale și „hibride a devenit o caracteristică a oricărui conflict armat”. În arsenalul acestui tip de război se află și șantajul energetic.

Ce ne așteaptă

România, fiind unul dintre cei 27 membrii UE a fost trasă în această capcană. Decidenții nu au priceput ce se poate întâmpla și astăzi suntem în fața faptului împlinit. De câțiva ani suntem importatori de energie electrică și din acest an importatori de gaze. Gazele de import sunt de proveniență ruseasca. Energia electrică importată nu este altceva decât un import mascat de gaze rusești ce au fost transformate în energie electrică în alte state care și-au adăugat profit și au taxat și impozitat această activitate. Motivele creșterii importurilor de energie sunt multiple și am scris aici despre ele. Am mai scris și că sunt persoane între decidenți care fac jocurile Rusiei. (vă recomand și articolul acesta pe aceeași temă)

Ceea ce s-a întâmplat, deja este istorie. Ce urmează însă, încă mai depinde de noi.

Deci începe un conflict la granița Federația Rusă – Ucraina. Comunitatea internaționala sancționează Kremlinul. Acesta ordonă întreruperea alimentării cu gaze a Europei. De aici se resetează toate relațiile internaționale, politice și comerciale. Probabil unele țări își vor schimba prioritățile industriei. (nu zic către apărare!) Prioritățile energetice vor fi altele. România nu mai are de unde importa nici gaze, nici energie electrică. Asta va duce, în cel mai fericit caz, la decuplarea marilor consumatori industriali. De aici rezultă că economia României va scade datorită lipsei de producție. Înseamnă venituri la buget mai mici și somaj.

Care este situația de azi a producției de energie electrică? Citeste continuarea pe Contributors.ro