Gerhard Karner, omul care s-a opus aderării României la Schengen, vine miercuri la București / Ce a spus Karner despre scopul acestei vizite
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, cel care alături de cancelarul Austriei s-a opus aderării României la Schengen, va veni miercuri la București, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale.
Conform surselor citate, una dintre întâlnirile oficialului austriac ar urma să fie cu ministrul român de Interne, Lucian Bode.
Vizita, o premieră pentru Gerhard Karner
Și presa austriacă vorbește despre vizita pe care oficialul austriac o va face la București.
Vizita în capitala României este o premieră pentru ministrul de Interne Gerhard Karner, care miercuri se va întâlni cu omologul său român Lucian Bode, scrie exxpress.at, potrivit News.ro.
Potrivit publicaţiei austriece, „tema principală va fi situaţia migraţiei în UE, în special lupta comună împotriva traficului de migranţi şi a abuzurilor în materie de azil, precum şi protecţia frontierelor externe”.
Ce a spus Gerhard Karner înaintea vizitei la București
- „România şi Austria doresc să continue să coopereze îndeaproape în domeniul securităţii.
- Obiectivul nostru comun este de a continua să exercităm presiuni asupra Comisiei Europene, în primul rând pentru a face mai robustă gestionarea frontierelor externe şi de a sprijini ţări precum România în acest sens.
- Numai un management funcţional al frontierelor externe permite libertatea de călătorie fără graniţe în cadrul Uniunii Europene”, a declarat ministrul austriac de Interne, referindu-se la spaţiul Schengen.
Publicaţia precizează că, în pregătirea vizitei sale la Bucureşti, Gerhard Karner s-a întâlnit deja vinerea trecută cu ambasadorul României la Viena şi a avut o convorbire telefonică video cu omologul său român.
Ministrul austriac, care s-a opus la sfârşitul anului trecut aderării României şi Bulgariei la Schengen, a primit săptămâna trecută vizita omologului său din Spania, în condiţiile în care Madridul se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei UE, de la 1 iulie, şi a promis să deblocheze dosarul Schengen.
De altfel, notează Exxpress, subiectul migraţiei a dominat alte două întâlniri ale lui Karner în perioada premergătoare vizitei în România. Joi, la Viena, Karner a discutat cu ministrul de interne spaniol Fernando Grande-Marlaska despre situaţia din spaţiul Schengen şi despre stadiul negocierilor privind pactul privind azilul şi migraţia. De asemenea, vicepremierul şi ministrul de interne bulgar Ivan Demerdjiev a fost miercuri la Viena pentru o întâlnire de lucru.
Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
Una dintre solicitările Vienei a fost finanțarea construirii de garduri la frontierele externe ale UE, în special la frontiera Bulgariei cu Turcia, cerere respinsă de Comisia Europeană.
Iohannis: „Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie”
În luna martie, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a înaintat o dată pentru aderarea la Schengen – octombrie 2023.
În 27 martie, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă există discuții la nivel european pentru luna octombrie , el spunând că „nu există nicio asumare” a unei date – iunie sau octombrie – pentru aderarea României la spațiul Schengen, pentru că negocierile sunt „extrem de complicate”, existând opoziția Austriei.
- „Este un proces complicat de negociere, fiindcă, în mod paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem pregătiți. Toată lumea a acceptat, repet, toată lumea a acceptat că noi suntem pregătiți, România este pregătită, îndeplinește absolut toate condițiile.
- Avem însă o opoziție din partea Austriei care nu este legată de România. Este legată de migrație, este legată de felul în care în Europa este tratat spațiul Schengen și frontierele Schengen. Foarte multe țări și-au închis de facto frontierele Schengen. Asta face întreaga negociere foarte complicată, fiincă noi nu trebuie să dovedim nimic, toată lumea a înțeles că suntem pregătiți, însă avem o situație generată de migrație la nivel mondial și la nivel european, unde, sigur, noi putem să intervenim cât se poate.
- Noi putem să gestionăm migrația care ar veni prin zona noastră și o facem foarte bine. De aceea am negociat cu Comisia Europeană un proiect pilot la granița dintre România și Serbia, pentru a arăta cum se poate administra eficient acest proces, și astăzi președintele Charles Michel va vizita o unitate a Inspectoratului Poliției de Frontieră pentru a vedea cât de bine suntem pregătiți tehnic. În aceste condiții, continuă toate negocierile. (…)
- Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie, sau din altă parte, însă ambiția mea și a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an cu succes pentru România, în varianta cea mai bună și pentru Bulgaria, desigur. Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în spațiul Schengen”, a declarat Iohannis, într-o conferință de presă comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel.
„Este mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei”
El a mai susținut că este „mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei sau a unor funcționari din Bruxelles”:
- „Este o problemă a Uniunii Europene să rezolvăm această chestiune. Schengen este o emblemă a Uniunii Europene, este vorba despre libertatea de circulație a cetățenilor europeni.
- Și faptul că pe 8 decembrie nu s-a reușit un vot este o palmă dată Uniunii Europene și aspirațiilor de liberă mișcare a cetățenilor europeni. Această problemă trebuie rezolvată cu cât mai repede, cu atât mai bine, dacă vrem ca cetățenii noștri să creadă în continuare că Uniunea Europeană este un spațiu nu doar al Pieței Unice, ci și a libertății de mișcare”.
În 24 martie, preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, afirmă că este important să fie controlate frontierele externe şi să se ştie cine intră în ţară, dar consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.
Potrivit presei din Austria, preşedintele se distanţează de cancelarul federal în ceea ce priveşte veto-ul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la spațiul Schengen.
„Bineînţeles că trebuie să ştim cine intră în UE şi în Austria, cine cere azil. Şi bineînţeles că UE trebuie să îşi controleze frontierele externe”, a declarat preşedintele federal, potrivit unei note de discuţii trimise la cerere de cancelaria prezidenţială către Kleine Zeitung.
„România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen. Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a mai declarat preşedintele austriac.