Germania agita "sperietoarea" romano-bulgara, cu ochii la banii UE

Cu putin mai prejos decat presa britanica, presa germana, alimentata de tipetele panicarde ale unor politicieni, a tunat si fulgerat despre „migratia saracilor din UE”, incepand cu 1 ianuarie 2014, cand piata muncii s-a liberalizat in sfarsit in Germania, ca si in UK. Saracii romani si bulgari, care vor da buluc in aeroporturi, gari si autogari, cu speranta covrigului in coada nemtesc! Nu s-a intamplat asa, noii veniti au fost foarte putini. Cu o remarca: romanul pleaca in cautare de lucru cam pe cand da coltul ierbii, adica peste doua-trei luni.

Dincolo de accentele politicianiste si populiste, dezbaterea pe tema ajutoarelor sociale pentru romani si bulgari mai are un subtext: administratiile locale germane vor bani mai multi, atat de la guvernul de la Berlin, cat si de la UE, pentru a-i sustine si integra pe noii-veniti.

In reconstructia tarii distruse dupa al doilea razboi mondial, Germania ramasa fara barbati si-a deschis portile fortei de munca. Au venit intai turcii. Mai tarziu italienii, spaniolii, portughezii. Le-au urmat iugoslavii, cu liber la miscare de la Tito, ca sa produca marci germane si sa le readuca in patrie. Dupa caderea Zidului berlinez, golul a fost umplut de fostii redegisti, dar si de trei milioane de repatriati tarzii, etnici germani din Romania si tarile fostului URSS.

Uniunea Europeana extinsa cu zece tari in 2004 a adus si marele val de polonezi, care au luat cu asalt piata muncii germane. In 2007, au inceput sa vina palmasii sezonieri, macelarii, constructorii, ingrijitoarele de batrani, dar si IT-istii, medicii si alti calificati, din Romania si din Bulgaria. De toti acesti oameni cu scoli facute in patrie, sau macar dispusi sa inghita orice pentru un banut in plus, Germania se bucura.

Ce nu-i bucura pe nemti sunt cersetorii si cei care nu cred in munca. Intre acestia sunt beneficiarii sau chiar profitorii de ajutor social. Neputand nega evidenta, exista in randul romanilor, ca si al germanilor, sau al tuturor natiilor care traiesc pe teritoriul Germaniei, oameni ajunsi in impas profesional care o vreme traiesc din bani de la stat. Exista insa si oameni care vin in tara, special ca sa ia bani „de-a gata”. Acest „turism social” repugna unor politicieni, ca si unei parti a societatii germane, cea muncitoare, ce se considera „pradata de straini”.

Dar sa vedem cifrele: 32 de miliarde de euro a insumat totalul ajutoarelor sociale, asa numitul Hartz IV, intre septembrie 2012 si august 2013, in Germania, conform datelor furnizate de Agentia Federala pentru Munca si citate de Rheinische Post. Lunar, cca 17.100 de bulgari si 16.100 de romani au primit ajutor social. 87,6 milioane de euro au mers la asistatii sociali bulgari, 84,1 milioane la cei romani. In total, 171,1 milioane de euro, intr-un an.

Procentual, romanii si bulgarii care incaseaza ajutor social pe termen lung au beneficiat de cca 0,6% din totalul fondurilor anuale Hartz IV. 14,8% dintre bulgarii care traiesc in Germania si 7,4% dintre romanii in aceeasi situatie primesc ajutor social, conform datelor Agentiei Federale de Munca.

E mult, e putin? Elmar Brok – un politician crestin-democrat german si europarlamentar care in anul 2005 ii strangea mana cordial noului presedinte Traian Basescu, la Berlin, salutand Romania in cale ei spre UE -, pare sa fie acum de alta parere. Brok e sever cu imigrantii care vor bani de la stat, cere expulzarea, ba chiar si amprentarea lor. „Imigrantii care vin in Germania doar pentru Hartz IV, bani de copii si asigurare de sanatate trebuie sa fie trimisi repede inapoi in tarile lor”, a spus presedintele Comisiei de Externe din Parlamentul European, citat de Bild. „Pentru impiedicarea calatoriilor multiple, ar trebui sa ne gandim sa le luam amprentele”, a declarat in continuare europarlamentarul german.

Amprentarea imigrantilor nu ar fi un lucru nou, procedura a fost aplicata in 1990 si in anii care au urmat asupra solicitantilor de azil politic in Germania. Este acesta un lucru rau? Poate ca nu, in lupta impotriva criminalitatii. Poate ca da, in contextul unei Europe care se vrea o comunitate frateasca extinsa, cu romani si alte natii est-europene care circula liber peste granitele Germaniei, ca si cu germani care se vor liberi de oprelisti si controale dincolo de granitele tarii lor.

„Vrea domnul Brok ca si germanilor care calatoresc in Bulgaria sa li se ia amprentele?” a intrebat expertul in probleme de interne al SPD, Michael Hartmann, citat de Die Welt. Iar Annelie Buntenbach, membra in consiliul de administratie al federatiei sindicatelor germane, DGB, a spus, citata de Neue Osnabrucker Zeitung, ca propunerile lui Brok alimenteaza „prejudecati rasiste” si ca „dau apa la moara extremistilor de dreapta”.

Si din partea crestin-socialilor bavarezi s-au auzit „tonuri ascutite” referitoare la „valul” de imigranti romani si bulgari care ar da buzna peste granite, odata cu liberalizarea pietii muncii din Germania. Prin discursul anti-imigrationist, indreptat chipurile impotriva profitorilor sistemului de ajutoare sociale, CSU incearca „sa ia avant in dezbaterile de la mesele veteranilor” inainte de alegerile locale din 16 martie, a spus Cem Ozdemir, presedintele fractiunii Verzilor. CSU e partidul de vesnica coalitie al crestin-democratilor, existand doar in „statul liber Bavaria”, cum inca scrie pe stalpul care anunta intrarea in landul sud-est german.

In toiul dezbaterilor, mai mult sau mai putin fondate, despre valul de noi imigranti veniti cu mana intinsa in Germania, s-a pus si punctul pe „E”uro. Pentru a-i putea sustine si integra, fondul social al UE dedicat Germaniei ar trebui majorat. Pana in prezent, Germania a primit doar 11,8 milioane de euro din acest fond de bani europeni. Presedintele Federatiei oraselor si comunelor germane, Gerd Landsberg, a argumentat solicitarea unor fonduri mai mari de la UE cu faptul ca unele localitati chiar au probleme cu migrantii romani si bulgari, care vin in Germania din cauza lipsei de perspective in tarile lor de bastina.

Premierul landului Hessen, Volker Bouffier (CDU), a spus la sfarsitul saptamanii trecute: „Trebuie sa ne fie clar ca nimeni nu-si paraseste cu placere tara. Daca o face din cauza saraciei, atunci trebuie sa-l ajutam acolo. Totodata, trebuie sa ii cerem si sa faca eforturi pentru a-si intretine singur existenta”. Comunele din Hessen au inceput deja „asaltul” asupra noului guvern, pentru a-i sprijini pe imigranti sa se integreze in noua piata a muncii.

„Cifrele sunt dramatice si asta vedem in statisticile Oficiilor Fortei de Munca”, a spus seful referatului social din Consiliul landului Hessen, Michael Hofmeister, agentiei de presa dpa. Guvernul trebuie sa finanteze rapid programele de integrare si stimulare a fortei de munca, pe care le-a promis in Tratatul de Coalitie semnat de CDU/CSU si partenerii de guvernare social-democrati, s-a mai zis. In plus, e vorba de calificarea mai rapida a somerilor si de cursuri de limba germana, pentru noii imigranti.

Conform dreptului UE, persoanele care cauta un loc de munca n-au dreptul, in primele trei luni, la ajutor social din tara care ii primeste. Aceasta regula e insa de multe ori „ocolita” in Germania, pentru ca intervine factorul caritativ. „Nu putem sa lasam o familie, care vine brusc la noi in comuna, sa stea pe strada si sa flamanzeasca”, zic unii reprezentanti de la Primarii. Asa ca, pe langa cei 391 de euro lunari ajutor social, se mai dau uneori si ajutoare materiale, cum sunt alimente, haine sau asigurare medicala, mai ales pentru copii.

Cu toata generozitatea si disponibilitatea autoritatilor locale fata de un ajutor pentru noii imigranti din UE, Marea Coalitie de partide politice aflata la guvernarea Germaniei vrea sa verifice daca reglementarile aplicate unui eventual abuz de ajutoare sociale nu pot fi inasprite. Motorul acestei atitudini este CSU, partidul crestin-social din Bavaria, condus de Horst Seehofer. Noul cabinet al cancelarului Angela Merkel va crea miercuri, in prima sa sedinta din noul an, o comisie la nivelul secretariatului de stat, care sa analizeze solicitarile CSU, de a se lua masuri mai drastice impotriva „imigratiei saraciei” din Romania si Bulgaria.

Comisia este chemata sa analizeze cadrul legal si sa depisteze lacunele acestuia, prin care se poate strecura abuzul. In Tratatul de Coalitie dintre CDU, CSU si SPD se stipuleaza: „In cadrul legislatiei nationale si al liniilor directoare europene, vrem ca stimulentele pentru migratia catre sistemele de asigurare sociala sa fie diminuate”. Europarlamentarul social-democrat german Martin Schulz s-a pronuntat insa decis impotriva inaspririi regulilor aplicate migrantilor in UE, considarand ca „libertatea de miscare a cetatenilor in Europa este o mare realizare, la care nu putem renunta asa superficial”.