Gheorghe Ursu, victima colegilor, a unui jurnal intim citit indiscret si a opozitiei fata de partid (rechizitoriu)

Disidentul Gheorghe Ursu a fost „turnat” la Securitate de colegii sai de institut, care au cautat in sertarele biroului inginerului, i-au gasit jurnalul in care nota idei intime si ganduri opuse regimului, ceea ce a atras deschiderea dosarului informativ „Udrea”, dosar ce, finalmente, a condus la moartea barbatului, ca urmare a torturilor, noteaza News.ro.

Informatiile din rechizitoriul prin care tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost deferiti justitiei releva faptul ca faza incipienta a dosarului, care, in final, s-a soldat cu decesul acestuia, a inceput de la o curiozitate a colegilor sai de la Institutul la care lucra.

Concret, arata procurorii militari de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului instantei supreme, Gheorghe Ursu era, initial, in relatii neutre cu Securitatea, era cunoscut ca avand un membru de familie in Statele Unite ale Americii si nu intrase sub incidenta controalelor aspre ale Securitatii.

Fiind bine informat, noteaza procurorii in rechizitoriu, „inginerul Ursu a facut uz de actele juridice internationale la care Romania a aderat si a solicitat in permanenta viza pentru calatorii turistice in Europa, dar si pentru intalnirea cu fiica sa, S.O., plecata definitiv din Romania, din anul 1983, in SUA”.

„Conform datelor existente la dosar, verificarile nu au relevat aspecte negative si, la data de 2.10.1984, Directia a II-a din Departamentul Securitatii Statului a avizat „pozitiv” plecarea in SUA, in vizita la fiica sa, urmand a se elibera pasaportul turistic de catre o U.M. din Bucuresti”, se mai arata in documentul citat.

Procurorii mai noteaza ca, datorita cunostintelor pe care le avea, despre tratatele mondiale la care tara aderase la acea vreme, Ursu vizitase numeroase tari precum Grecia, Turcia, Spania, Elvetia, Franta sau Olanda.

In continuare, anchetatorii militari detaliaza motivele ce au stat la debutul dosarului informativ deschis pe numele disidentului, sub umbrela caruia tortionarii Securitatii l-au ucis pe inginerul Gheorghe Ursu.

„La data de 22 decembrie 1984 prin „nota de semnalare in cadrul S.I” nr. 865 din 22.12.1984 a fost transmisa informatia ca o lucratoare din cadrul Institutului pentru Sistematizare Locuinte si Gospodarire Comunala, desenatoarea Croitoru Parguta, „impreuna cu colegi de serviciu Petre Elena, Serban Liviu, Mihai Viginia, Stanciulescu Maria, Bobei Remus, au observat ca seful de colectiv, numitul Ursu Gheorghe, aproape zilnic, facea insemnari intr-un registru cu coperti cartonate, pe care il tinea in sertarul biroului sau, printre dosare”. „In una din zile, in lipsa acestuia, subalternii i-au luat registrul, curiosi, sa vada ce contine si au constatat urmatoarele: majoritatea insemnarilor se refereau la viata sa intima, precum si la caracterizarea membrilor colectivului pe care il conduce, caracterizari calomnioase. La mijlocul registrului au gasit mai multe pagini in care numitul Ursu Gheorghe Emil avea facute insemnari calomnioase la adresa conducatorului partidului si statului nostru””, se arata in rechizitoriu.

Aceasta „nota de semnalare” a declansat la acea data ample cercetari pe numele inginerului.

Astfel, noteaza procurorii militari, fosta Directie a II-a din Departamentul Securitatii Statului, care avea in supraveghere informativa Institutul de Cercetari si Proiectare pentru Sistematizare Locuinte si Gospodarire Comunala Bucuresti, „afland despre existenta acestui jurnal si de continutul lui, a dispus, la data de 04.01.1985, deschiderea unui dosar de urmarire informativa cu numele conspirativ „Udrea”, cu toate ca, din punct de vedere juridic, simpla consemnare a unor impresii si pareri intr-un jurnal intim, fara a le face publice si fara a le discuta in public, nu avea nicio relevanta penala”.

Ca o prima masura, se arata in documentul citat, „s-a solicitat Directiei de Pasapoarte anularea aprobarii de ridicare de catre Ursu Gheorghe Emil a pasaportului pentru efectuarea vizitei in SUA, la fiica sa”.

In cadrul planului de masuri din dosarul de urmarire informativa a lui Gheorghe Ursu s-a stabilit „instruirea informatorilor si dirijarea acestora pentru a stabili cu exactitate care sunt reactiile acestuia, pana la efectuarea cercetarii informative, cat si dupa; discutii cu persoanele din baza de sprijin pentru a stabili activitatea zilnica desfasurata si atitudinea sa fata de sarcinile profesionale; verificarea insemnarilor din jurnalul personal, paragrafele cu continut ostil la adresa conducerii superioare de partid si de stat, persoanele care au luat cunostinta de acest inscris; efectuarea de perchezitii pentru a stabili daca subiectul mai detine si alte inscrisuri cu acelasi caracter ostil; verificarea relatiilor pe care subiectul le are cu alte persoane, a legaturilor sale in timpul urmaririi informative; investigatii la domiciliu (perchezitii secrete) si in cooperare cu ofiterii U.M. 0800/F, se vor lua masuri de supraveghere a subiectului in afara programului de lucru, prin reteaua informativa a acestei unitati; verificarea subiectului la domiciliu prin mijloace T.O. (tehnica operativa) pentru stabilirea legaturilor suspecte din tara si strainatate si intentiile de viitor ale acestuia; relatiile subiectului cu membrii bibliotecilor americane si franceze; verificarea anturajului subiectului cu lumea scriitorilor sau poetilor romani (Nina Cassian, Dan Desliu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu si altii) si daca acestia au vreo influenta asupra lui; verificarea daca are legaturi cu persoane cu manifestari ostile regimului si daca desfasoara manifestari propagandistice; verificarea tuturor materialelor de corespondenta din tara si strainatate”.

„Toate aceste masuri erau motivate numai prin aceea ca susnumitul avea un jurnal la locul de munca, in care nota diferite aspecte cu caracter anticomunist si anticeausist”, conchid anchetatorii militari in rechizitoriul tortionarilor lui Ursu.

Tortionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimisi in judecata de procurorii militari din Parchetul instantei supreme, maiorul in rezerva Marin Pirvulescu si colonelul in rezerva Vasile Hodis, fosti ofiteri ai Departamentului Securitatii Statului, fiind acuzati de infractiuni contra umanitatii, iar fostul ministru al Internelor George Homostean si fostul sef al Securitatii Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infractiuni.

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, luni, ca procurorii militari ai Sectiei Parchetelor Militare au finalizat cercetarile in cauza cunoscuta sub numele de „cazul Ursu” si au dispus trimiterea in judecata a lui Marin Pirvulescu, Vasile Hodis, George Homostean si Tudor Postelnicu.

Potrivit rechizitoriului, in perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a facut obiectul urmaririi informative si judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 si decedand in 17 noiembrie 1985, in Spitalul Penitenciar Jilava.

„Pentru a disimula adevaratul obiect al cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si pentru a putea face „dovada” ca nu exista un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infractiunea de detinere si operatiuni interzise cu mijloace de plata straine”, potrivit PICCJ.

In realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentantii Departamentului Securitatii Statului erau interesati de aspecte cum ar fi legaturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Libera, relatiile si discutiile acestuia cu lumea literara si artistica din tara si din diaspora, precum si impresiile consemnate in jurnalul acestuia despre politica statului si despre conducatorii partidului si statului comunist.

Marin Pirvulescu si Vasile Hodis sunt acuzati ca au exercitat actiuni represive si sistematice fata de Gheorghe Ursu, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate „ostile regimului comunist”. De asemenea, Pirvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodis, au participat la torturarea sistematica si, in final, la uciderea disidentului.

„Inculpatii Parvulescu Marin si Hodis Vasile, in calitate de ofiteri in cadrul Directiei a VI-a Cercetari penale din Departamentul Securitatii Statului, au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, actiuni care au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa-i aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata”, au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

George Homostean si Tudor Postelnicu sunt acuzati de procurorii militari ca, in cursul lunilor octombrie si noiembrie 1985, au transmis catre ambasadele Romaniei de la Paris si Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv si politic al actiunilor intreprinse de Parvulescu si Hodis impotriva lui Gheorghe Ursu, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare.

„De asemenea, la solicitarea comunitatii internationale si a unor oameni politici din SUA de a primi informatii referitoare la situatia disidentului roman, acestia au ascuns caracterul represiv al actiunilor indreptate impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpatii Homostean George si Tudor Postelnicu inlesnind astfel savarsirea faptelor comise de inculpatii maior (rez.) Parvulescu Marin si col. (rez.) Hodis Vasile. Totodata, in exercitarea abuziva a functiilor detinute, cei doi fosti demnitari au intreprins demersuri dolosive in scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, a precizat PICCJ.

Dosarul a fost trimit in judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pana acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clita, fost coleg de celula cu Gheorghe Ursu, Tudor Stanica, fost sef al Directiei Cercetari Penale, si Mihail Creanga, fost sef al Arestului Militiei Capitalei.