Guvernul a adoptat rectificarea bugetară. Ministrul Nazare: „Aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat”. Cum s-a fixat ținta de deficit
Guvernul a adoptat proiectul de rectificare bugetară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare spunând că rectificarea readuce bugetul „într-o zonă de proiecție realistă”.
„Un moment foarte important, așteptat, discutat. Rectificarea bugetară aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite. Avem nevoie să transmitem românilor, creditorilor și instituțiilor financiare că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară.
„Nu prea sunt miniștri mulțumiți”
Ținta de deficit este de 8,4% din PIB. Dacă țina ar fi fost în zona de 8% ar fi trebuit să obținem alte 8 miliarde până la sfârșitul anului ceea ce ar fi pus o presiune foarte mare pe zona de investiții”, a declarat Alexandru Nazare după ședința de Guvern, precizând că ținta a fost convenită cu Comisia Europeană.
Ministrul a admis că mulți miniștri sunt nemulțumiți de alocările primite prin rectificare. „Am analizat execuția fiecărui minister în parte (…) Nu sunt câștigători, nici pierzători. Nu prea sunt miniștri mulțumiți, dar am încercat să temperăm lucrurile ca acest compromis să ne aducă în situația în care să avem acest act aprobat”, a spus Nazare.
„Nu avem în plan în acest moment o creștere a taxelor”, a precizat ministrul. Întrebat dacă este posibilă încă o rectificare până la finele anului, ministrul de Finanțe a spus că acest lucru depinde foarte mult de evoluția veniturilor și de modul în care se fac economii.
La întrebarea dacă România riscă suspendarea fondurilor europene din cauza deficitului excesiv, ajuns acum la 8,4% din PIB, Alexandru Nazare a estimat că Bruxelles-ul va lua în calcul eforturile depuse de guvernul de la București și nu va recurge la această măsură, la reuniunea din 10 octombrie a miniștrilor de Finanțe din țările UE.
„Nu cred că mai poate fi vorba în contextul actual după adoptarea pachetului 1 si tot ce am prevăzut deja in pachetul 2 și măsurile luate nu cred că mai poate fi vorba de o activare a clauzei respective privind fondurile europene, dar ea rămâne în discuție pentru că există deja scrisoarea transmisă către Parlamentul European. Pe măsură ce România ia măsuri aceste lucruri sunt recunoscute de Comisia Europeană și sunt folosite ca argumente în Parlamentul European astfel încât să-i convingem că, pe baza măsurilor luate, nu e oportună activarea clauzei”, comentat Alexandru Nazare.
Întrebat dacă toate instituțiile statului vor avea asigurate sumele necesare pentru plata salariilor până la finele anului, ministrul a spus că vor urma evaluări punctuale ale nevoilor.
„A fost o chestiune generalizată de ordonatorii care spuneau că li se vor epuiza fondurile de salarii. Noi am încercat să acoperim aceste nevoi, vom vedea în funcție de realitatea exactă pentru că uneori cer fonduri mai mari”, a mai spus Nazare.
Rectificarea bugetară va aduce 3 miliarde de lei la buget în acest an, potrivit proiecțiilor Ministerului de Finanțe, reiese din proiectul pus luni în dezbatere publică.
Bugetul de stat pe anul 2025 fusese construit luând în calcul o creștere reală a produsului intern brut de 2,5% şi o valoare nominală de 1.912,6 miliarde lei pentru acest an.
Estimările recente arată că creșterea PIB va fi mult mai modestă, de circa 0,3-0,5% din PIB, iar inflația a depășit chiar și așteptările BNR.
De ce era nevoie de rectificarea bugetară
Elaborarea bugetului de stat pentru anul 2025 a avut la bază Prognoza de toamnă realizată în decembrie 2024, cu o creștere nominală a produsului intern brut de 8,4%, respectiv o valoare de 1.912,6 miliarde lei. Fundamentarea scenariului de prognoză s-a bazat pe aportul important al construcțiilor, prin investițiile finanțate atât din surse europene, cât şi din cele publice, pe dezvoltarea serviciilor moderne, precum şi pe o uşoară redresare a sectorului industrial.
Ca urmare a tendinţelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării preţurilor la energia electrică, a fost necesară o recalibrare a proiecţiilor pentru anul în curs.
Noul scenariu prevede o ajustare marginală pentru valoarea nominală a produsului intern brut comparativ cu prognoza care a stat la baza elaborării bugetului de stat ,respectiv cu 10,6 miliarde lei (0,5%). Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează parţial, creşterea economică reală fiind ajustată descendent, în special ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere, fiind impactat de majorarea inflaţiei.
În primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, produsul intern brut a înregistrat o creştere de 0,3% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară.
Pe ramuri, evoluţiile favorabile din construcţii (5,6%) şi informaţii şi comunicaţii (1,1%), au fost anulate de contracţiile din industrie (-1,5%), comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante (-0,2%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (- 2,9%).
Pe partea cererii, investiţiile brute, susţinute de continuarea marilor proiecte de infrastructură aflate în execuţie, după declinul din anul 2024, au obţinut o creştere de 2%. Ca urmare a temperării puterii de cumpărare a populaţiei cât şi a unui comportament prudent din partea consumatorilor, dinamica consumului privat a decelerat semnificativ (de la 6% în anul 2024 la 1,3% în primul semestru al anului 2025). Totodată, aplicarea măsurilor de consolidare fiscală a condus la o reducere a dinamicii consumului guvernamental cu 2,3%. În condiţiile unei oferte interne limitate, cererea pentru investiţii şi consum a fost acoperită, în mare parte, prin majorarea importului de bunuri şi servicii (+5,6%), în timp ce exportul de bunuri şi servicii a înregistrat o creştere moderată, respectiv de 2,8%, rezultând astfel o contribuţie negativă a exportului net la dinamica PIB de 1,4 puncte procentuale.
Acord pe reducerile din administrație
Liderii coaliției s-au întâlnit miercuri, de la ora 14.00, pentru a doua oară săptămâna asta, pentru a continua discuțiile legate de reforma administrației publice. După o ședință de două ore, coaliția a venit cu un nou plan pentru reducerile din administrația publică.
Surse HotNews spun că și premierul Bolojan e de acord cu propunerea PSD, care prevede și tăieri de cheltuieli și reduceri de posturi, dar își păstrează condiția să fie reduse 10% din locurile de muncă ocupate din administrația locală. Mai concret, municipiile, orașele mari ar putea opta pentru concedieri, în timp ce comunele sau localitățile mici, care au puțini angajați în aparatul administrativ, ar putea opta pentru reduceri de cheltuieli.
Decizia finală privind reforma administrației a fost amânată pentru săptămâna viitoare, marți, după ce PSD a cerut ca reducerile din plan local să fie făcute la pachet cu cele de la centru.
E luată în calcul și modificarea rangului localităților, în baza datelor ultimului recensământ. Concret, unele municipii ar putea să devină orașe, pentru că au mai puțini locuitori.
În administrația centrală, liderii au discutat despre reducerea a 10% din anvelopa salarială, cât și comasări și desființări de instituții.
INTERVIURILE HotNews.ro