Guvernul a avizat achiziționarea a 12 trenuri pe hidrogen

Guvernul a aprobat miercuri, în ședința săptămânală, nota de fundamentare pentru achiziționarea a 12 automotoare care funcționează cu hidrogen. Valoarea estimată a contractului finanțat prin PNRR va fi de 862,23 milioane de lei (cu TVA).

Investiția este integrată cu achiziția serviciilor de alimentare cu hidrogen și a celor de întreținere și reparații pe termen lung, care vor fi asigurate de la data punerii în circulație a acestor trenuri.

Ministerul Transporturilor avizase la final de aprilie achiziționarea a 12 trenuri pe hidrogen, ca parte a unui proiect-pilot de testare a unor trenuri ecologice. Printre rutele deservite se vor număra București – Aeroport Otopeni și București – Pitești.

Ce spunea atunci ministerul

Proiectul pilot „privind utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile CF neelectrificate” va deservi prin servicii cu frecvență ridicată rutele din nordul Municipiului București și județul Ilfov, în conexiune cu județele învecinate Argeș, Dâmbovița și Giurgiu. Datorită fiabilității noilor vehicule trenurile vor ajunge și până în județele Olt și Dolj.

Noile trenuri pe hidrogen vor asigura:

Trenuri la 30 de minute între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni

Trenuri la 30 de minute între Gara de Nord – Chitila – Săbăreni și Titu

Trenuri la o oră între București – Găești – Pitești

Trenuri la o oră între București și Târgoviște

4 trenuri pe zi între București – Slatina – Craiova prin Pitești.

Trenurile pe hidrogen – Interesante, dar scumpe

Trenurile cu hidrogen sunt prezentate ca fiind o alternativă ”verde” la trenurile diesel și pot fi o soluție pe liniile neelectrificate. În plus, au o autonomie de câteva ori mai mare decât trenurile cu baterii. Germania, Olanda, Italia, Austria, Marea Britanie, Polonia și Suedia sunt țările europene cele mai interesate de această tehnologie.

Alstom, Stadler, CAF și Siemens sunt companiile europene care au dezvoltat trenuri cu hidrogen. Cel mai mult a comunicat Alstom, cu modelul iLint. Francezii au purtat și discuții cu autoritățile române.

Minusurile trenurilor cu hidrogen țin de costurile mari, de faptul că hidrogenul este produs din combustibili fosili și este nevoie și de spațiu mare de depozitare. Este nevoie și de construcția unei infrastructuri de alimentare, iar hidrogenul nu este potrivit pentru trenuri de mare viteză, ci pentru acelea care ating cel mult 120-140 km/h.

Hidrogenul nu este liber, ci este deja combinat cu altceva; pentru a separa hidrogenul trebuie să consumăm energie. Numai după ce am consumat energie și am obținut hidrogenul liber, îl putem arde.

Problema este că, din cauza ineficienței inevitabile a proceselor, arderea hidrogenului produce mai puțină energie decât cea cheltuită pentru separarea lui din compuși.

Nivelul de emisii al trenului „RE-H” depinde de metoda de producere a hidrogenului, iar de aici se desprind alte dificultăți, pentru că, în prezent, majoritatea hidrogenului (peste 90%) este produs din combustibili fosili, în particular prin reformarea metanului cu abur (steam-methane reforming, SMR) și prin gazeificarea cărbunelui.

Tehnologia trenurilor cu hidrogen se referă la trenurile echipate cu celule de combustie alimentate cu hidrogen și care generează energie electrică.

Sursa primară de energie este hidrogenul, iar ideea este că oxigenul preluat din aer este combinat cu hidrogenul în interiorul celulei de combustie, iar rezultatul este producerea energiei electrice necesare funcționării trenului.

Bateria de tracțiune este utilizată pentru stocarea intermediară a energiei de frânare, pentru a accelera și pentru alimentările auxiliare.

Este nevoie de o infrastructură de stații de reîncărcare cu hidrogen, iar acest lucru este complicat și costă mult, deci reprezintă un impediment.