Guvernul Boc: Sa dam o sansa coruptiei

Prefectul de Valcea, Petre Ungureanu, refuza sa aplice legea in cazul Gutau, primarul condamnat pentru coruptie. De ce vorbim de un abuz? Potrivit legii, mandatul primarului inceteaza de drept daca e condamnat „prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate„. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a decis sa-i mai acorde o sansa primarului penal, anuntand ca va emite ordinul de suspendare peste cateva zile, dupa data de 17 februarie, cand Inalta Curte de Casatie si Justitie va judeca contestatia in anulare depusa de avocatii lui Gutau.

PNL a cerut demiterea prefectului de Valcea, Petre Ungureanu, pe motiv ca refuza se semneze ordinul de suspendare din functie a primarului Mircia Gutau. Demersul liberalilor este legitim si justificat: prefectul ar fi trebuit sa constateinca de pe 27 ianuarie vacanta functiei de primar si sa declanseze toate procedurile legale pentru noi alegeri, nu sa suspende in mod arbitrar aplicarea legii.

Prefectul Ungureanu invoca un argument perfect stupid: legea nu prevede un termen precis de emitere a ordinului. Nici n-ar avea rost sa prevada. Legea administratiei publice locale prevede la articolul 72 alineatul e ca mandatul unui primar inceteaza de drept daca a fost condamnat „prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate”

Pe scurt, in ziua in care Curtea de Apel a pronuntat sentinta definitiva, prefectul de Valcea era obligat sa constate incetarea mandatului lui Mircea Gutatu. Asa spune legea: mandatul inceteaza de drept in cazul unei condamnari definitive. Cand inceteaza mandatul? Logic, in ziua pronuntarii sentintei. Dispunand amanarea unei decizii pana pe 17 februarie, prefectul de Valcea, care se lauda cu 30 de ani de avocatura, suspenda in mod arbirar aplicarea legii.

„Voi emite ordinul de incetare a mandatului, dar, v-o spun clar si pot sa insiste liberalii cat or dori cu demisia mea, nu emit ordinul decat dupa ce, in data de 17, Inalta Curte se va pronunta cu privire la cererea de suspendare a executarii formulata in cadrul contestatiei in anulare, care are termen in 17 februarie”, a declarat prefectul Ungureanu, intr-un interviu pentru Realitatea FM. Altfel spus, nu conteaza ca avem o sentinta definitiva si o lege clara, sa mai dam o sansa coruptiei.

Va veti intreba, probabil, cat de definitiva este sentinta Inaltei Curti, daca mai poate fi atacata. Potrivit juristilor, sunt cateva situatii, limitativ prevazute de Codul de Procedura Penala, in care este posibila retractarea unei hotarari definitive de condamnare (in penal, definitiv=irevocabil), pentru situatii ce presupun prin ele insele de regula nerespectarea dreptului la aparare al persoanei.

De regula, contestatia in anulare (ca si revizuirea, cealalta cale de retractare) se foloseste abuziv in practica, de catre oameni care nu inteleg ca s-a terminat. Procentul de admise este, insa, foarte mic. Tocmai pentru ca vorbim despre o cale extraordinara de atac, ceea ce presupune ca hotararea de condamnare este definitiva si, prin urmare, executorie, Mircia Gutau a si fost incarcerat.

Daca am accepta rationamentul prefectului, care asteapta data de 17 februarie cand Instanta Suprema se va pronunta, primarul Gutau ar putea face in asa fel incat sa ramana primar, in inchisoare fiind, pana la sfarsitul mandatului. Avocatii sai n-au decat sa tot depuna contestatii in anulare. Va astepta prefectul dupa fiecare contestatie, doar-doar un complet de judecatori mai prietenosi va savarsi o minune si-l va achita pe Gutau?

Principiul „sa mai acordam o sansa coruptiei” pare imbratisat la varful PDL, inclusiv de premierul Emil Boc. Intrebat de HotNews.ro daca l-a exclus pe Gutau din partid, Boc a dat un raspuns halucinant: asteptam motivarea Curtii. Conteaza? Desigur ca n-are nici o importanta, numai ca Boc vrea sa fie in cazul primarului mai catolic decat Papa. In 2006, cand DNA l-a arestat preventiv pe Mircia Gutau, PDL l-a exclus rapid din partid. N-a mai astaptat nici marcar o prima sentinta, d’apoi motivarea ei. Dar era inainte de integrare iar partidul pastra ceva din avantul luat in 2004 pe frontul luptei anticoruptie.

Astazi, PDL submineaza autoritatea justitiei sustinand in mod public actiuni sfidatoare si cinice, cum este acordarea titlului de cetatean de onoare primarului Gutau, desi a fost condamnat pentru coruptie. Emil Boc, in loc sa se delimiteze ferm de un demers rusions sustinut de liderii locali ai PDL, in loc sa-l denunte explicit, l-a calificat „libertate de exprimare” si „drept la opinie”. Acesta este un un stil confuz si contradictoriu de a lupta cu coruptia.

Daca seful Guvernului n-are o problema ca Gutau sa primeasca titlul de cetatean de onoare, de ce-ar avea prefectul de Valcea? „Este o actiune laudabila”, adauga firesc Petru Ungureanu, citat de Realitatea FM. Apoi, prefectul pune la indoiala corectitudinea sentintei cu fraze avocatesti, dar periculoase pentru functionarea statului de drept: „Nu cred neaparat in justitia imanenta. Eu respect hotararea, dar am propriile mele indoieli.”

Sunt deja motive suficiente ca prefectul Ungureanu sa plece si, eventual, Parchetul sa se autosesizeze si in cazul sau pentru abuz in serviciu.

Nu doar tema anticoruptie a palit in PDL, ci si discursul reformist intern pare sa fi esuat lamentabil. Cristian Preda si Monica Macovei, care au vorbit deschis despre oligarhizarea si baronizarea partidului, au sfarsit prin a fi acuzati ca vaneaza functii in partid. Discutia despre reforma PDL s-a incheiat inainte de a incepe. Cu cine s-a reformat PDL? Din pacate, cativa lideri influenti de la varful PDL arata ca nu au forta si poate nici vointa sa curete cu adevarat partidul, nu sunt fericiti cu functionarea DNA si a altor institutii anti-coruptie. Se solidarizeaza, in mod simbolic, cu proprii penali pana in ultima clipa, vezi cazul Ridzi, care conduce mai departe organizatia de tineret a PDL (OTPDL).

PDL face caz de faptul ca nu se pune in calea justitiei, cum procedeaza PSD. Fals. Penalii lor fug de judecata la fel ca penalii PSD. Luati de pilda cazul Falca, primarul PDL din Arad: ridica exceptie dupa exceptie la Curtea Constitutionala, ca sa amane verdictul justitiei. Cu ce ar fi el diferit de modul in care actioneaza un Adrian Nastase?

Cazul Gutau ne arata ceva mai clar cum trateaza PDL proprii corupti. Poate tonul si modul de actiune difera de PSD, dar mesajul transmis este, in esenta, acelasi: sa-i acordam coruptiei o sansa. Cata diferenta intre toleranta de azi si intransigenta de acum cinci ani manifestata de PDL fata de tema coruptiei! Astazi, distanta intre portocaliu si rosu s-a redus la nuante si ton.

Pe de alta parte, Guvernul Boc si Traian Basescu isi propun, printre alte obiective politice majore, ridicarea monitorizarii pe justitie. Cata vreme reprezentantii Guvernului in teritoriu refuza sa aplice legea in cazul unui primar condamnat pentru coruptie, cata vreme partidul de guvernare nu da semnale convingatoare ca aplica in mod ferm principiile anticoruptie si ca nu le declama doar in momente electorale, sunt slabe sanse ca oficialii de la Bruxelles sa ridice monitorizarea pe justitie. N-ar fi nici in interesul lor, nici al nostru.