Guvernul de coaliție din Germania, aproape de un sfârșit prematur, așteptat de multă lume. Scholz este presat să grăbească alegerile anticipate

Coaliția de la Berlin s-a destrămat miercuri, într-un moment dificil pentru Germania și UE, scriu Reuters și AFP. Titlul din Der Spiegel de joi, după anunțul privind destrămarea coaliției, a rezumat însă sentimentul general din țară: „Din fericire, totul s-a terminat”.

Conservatorii germani l-au îndemnat pe cancelarul Olaf Scholz să organizeze un vot de încredere în guvern cât mai repede, pentru a permite convocarea alegerilor anticipate în ianuarie, la o zi după ce coaliția sa tripartită s-a prăbușit și a aruncat țara în criză politică.

Coaliția s-a destrămat miercuri, când ani de tensiuni între social-democrați, verzi și liberali au ajuns la apogeu într-o dispută despre buget și despre revigorarea economiei, care se îndreaptă spre al doilea an de contracție.

Criza creează probleme chiar în momentul în care UE încearcă să ofere un răspuns unitar la alegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat de președinte al SUA, alegere ce ar putea declanșa dispute transatlantice pe teme diverse, de la economie și comerț la războiul Rusiei în Ucraina și viitorul alianței NATO.

Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe liberal (FDP) după ce acesta s-a opus planului său de a relaxa constrângerile bugetare, pentru a aloca mai multe fonduri pentru Ucraina și pentru economie.

Christian Lindner, care este și lider al FDP, va fi înlocuit la Finanțe de unul dintre consilierii apropiați ai lui Olaf Scholz, Jörg Kukies, un fost bancher de investiții. Majoritatea liberalilor au părăsit guvernul, cu excepția ministrului Transporturilor, Volker Wissing, care a anunțat că dorește să rămână în echipa guvernamentală și a părăsit partidul său, cu care este în conflict.

Rupturile de coaliție sunt foarte rare în Germania. Dar sarcina guvernului era subminată de luni de zile de dezacorduri privind economia și imigrația, precum și de certuri personale între partide.

Titlul din Der Spiegel de joi a rezumat sentimentul general din țară: „Din fericire, totul s-a terminat”.

„Nu ne putem permite un blocaj de câteva luni”

Planul lui Scholz este de a organiza un vot de încredere în ianuarie, pe care cel mai probabil îl va pierde, declanșând astfel noi alegeri până la sfârșitul lunii martie – cu șase luni înainte de alegerile programate inițial pentru septembrie.

Friedrich Merz, liderul conservatorilor, a cerut însă un vot de încredere imediat, „cel târziu până la începutul săptămânii viitoare”. Alegerile ar putea astfel avea loc în a doua jumătate a lunii ianuarie a anului viitor, a declarat Merz. Comentariile sale au fost preluate și de alte partide de opoziție.

„Pur și simplu nu ne putem permite să avem un guvern fără majoritate în Germania timp de câteva luni, urmat de o campanie electorală timp de încă câteva luni și apoi, eventual, de câteva săptămâni de negocieri de coaliție”, a declarat el reporterilor.

Industria germană, afectată de costurile ridicate și de concurența acerbă din Asia, a îndemnat de asemenea Berlinul joi să organizeze alegeri anticipate cât mai curând posibil.

„Mai ales în aceste vremuri dificile, avem nevoie de un guvern federal orientat spre soluții, capabil să ia măsuri”, a declarat Wolfgang Grosse Entrup, care conduce grupul de lobby VCI pentru sectorul farmaceutic și chimic cheie din Germania.

„Nu ne putem permite un blocaj de câteva luni și un impas politic”, a spus acesta.

Este posibil ca Scholz să fie nevoit să țină cont de aceste apeluri, având în vedere că guvernul va trebui să se bazeze pe majorități parlamentare improvizate pentru a adopta orice măsuri serioase în următoarea perioadă.

Un moment complicat

Criza politică vine într-un moment critic pentru Germania, care se confruntă cu o economie în declin, o infrastructură îmbătrânită și o armată nepregătită.

Dar ar putea fi, de asemenea, o „binecuvântare”, având în vedere tensiunile care au afectat această coaliție, a declarat economistul ING Carsten Brzeski, citat de Reuters.

„Alegerile și un nou guvern ar putea și ar trebui să pună capăt paraliziei actuale a unei întregi țări și să ofere o orientare politică nouă și clară și certitudine”, a spus el.

Există o problemă. Ascensiunea populismului de stânga și de dreapta în Germania înseamnă că, chiar și cu noile alegeri, țara ar putea avea dificultăți în a forma o coaliție coerentă cu o majoritate parlamentară puternică.

În prezent, conservatorii din opoziție sunt pe primul loc în sondaje la nivel național, cu un scor dublu față de SPD. Un sondaj publicat marți de Forsa îi plasează pe conservatori la 33%, urmați de SPD și Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta, la egalitate cu 16%.

Verzii urmează cu 10%, iar noul partid populist de stânga BSW cu 6% – FDP și Partidul Stângii nu mai ating pragul de 5% pentru a intra în parlament.