Guvernul revine asupra „Codului Muncii”

Sindicalistii au amenintat cu organizarea de manifestari si greve, fapt care i-a suparat atat pe guvernanti, cat si pe patroni. Acestia din urma au raspuns sindicatelor ca sunt dispusi sa revina asupra proiectului noului „Cod al Muncii” doar daca nu vor mai fi amenintati.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale s-a angajat ca pana ieri, 17 februarie, sa preia toate propunerile sindicatelor si patronatelor, iar primul ministru Calin Popescu Tariceanu a invitat partile implicate la Palatul Victoria pentru a ajunge la un consens, la o forma cat mai apropiata de cerintele viitoarei integrari in

Uniunea Europeana, dar care sa le convina si angajatilor si angajatorilor romani.

Invitatia la dialog a reprezentantilor premierului arata ca „Relatiile de munca trebuie sa asigure protectia angajatilor fata de eventualele abuzuri ale angajatorilor, dar, in acelasi timp, ele trebuie sa fie flexibile pentru a nu bloca planurile de modernizare a companiilor si de asigurare a competitivitatii

necesare integrarii europene. Intentia Guvernului este ca relatiile contractuale de munca sa fie reglementate corect pentru ambele parti. Executivul doreste ca relatiile de munca sa iasa din zona gri si sa se reduca coruptia pe care o faciliteaza procedurile birocratice greoaie impuse”.

Cerintele patronatelor nu sunt atat de dure cum sunt prezentate

Initiativa Guvernului de a modifica o parte a fostului „Cod la Muncii” este considerata de catre oamenii de afaceri salutara, cu atat mai mult cu cat fostul cod a fost aprobat „fara drept de apel”, fara negocieri sau discutii prealabile, pentru a se ajunge la un consens si la solutii echilibrate.

Reprezentantul „Asociatiei Oamenilor de Afaceri”, Nicolae Cristian Parvan, a declarat ca noile prevederi si cerintele Patronatului „nu sunt atat de dure cum sunt prezentate de catre sindicate”.

El a mai afirmat ca liderii sindicali au fost mult mai flexibili in timpul negocierilor care au premers elaborarea proiectului de modificare a legii 53/2003, asa ca protestele lor din aceasta perioada sunt tardive, iar multe dintre punctele controversate sunt, de fapt, doar reglementari menite sa reglementeze situatii existente din campul muncii.

Un exemplu, in acest sens, ar fi articolele referitoare la normarea muncii, care prevad ca „Alin (1), (2) si (3) ale art.

111 se modifica dupa cum urmeaza: (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi, in medie, intr-o perioada de referinta de 4 luni, 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

„Dar asemenea situatii concrete exista in realitate atata timp cat muncitorii din domeniul constructiilor muncesc mai mult de 48 de ore saptamanal in anumite perioade, iar in lunile de iarna, din cauza vremii, programul lor se reduce drastic sau pur si simplu santierele sunt inchise.

Un alt caz care a fost luat in considerare pentru elaborarea acestui articol este cel al angajatilor din aria transporturilor navale, pentru care perioadele in care stau pe nave poate depasi termenul de patru luni, si, de voie de nevoie, legea era incalcata.

in aceste conditii, proiectul Ministerului Muncii este considerat de catre Nicolae Parvan util si necesar, flexibil, deoarece este supus dicutiilor.

„Evident, interesul tuturor este ca o afacere sa mearga bine, legile din Romania ar trebui sa ii protejeze si pe angajatorii care isi investesc timpul si banii intr-o afacere, ofera locuri de munca oamenilor si gasesc modalitatile pentru a-i plati”, a completat el.

Elaborarea unui sistem de legi foarte rigid ar fi cu totul impropriu pentru o piata atat de complex cum este domeniul muncii, care ar crea piedici serioase pentru dezvoltarea mediului de afaceri din tara, iar „Romania ar trebui sa stie ca nu e buricul lumii si ca nu poate avea legi mai rigide decat celelalte tari daca se vrea

integrata in U.E. si cu o economie competitiva”, a concluzionat Parvan.

El a mai subliniat faptul ca in celelalte state europene se incurajeaza, mai nou, negocierea voluntara intr angajatori si angajati, bazata pe buna-credinta astfel incat sa se gaseasca solutii de compromis care sa convina, in primul rand, afacerii in sine, care le aduce profituri ambelor parti.

Confederatiile sindicale s-au aliat si au anutat manifestatii de protest

Nemultumiti de modificarea Legii 53/2003 liderii confederatiilor sindicale au anuntat, in aceasta saptamana, calendarul manifestatiilor de protest impotriva proiectului Ministerului Muncii.

Reprezentantii BNS, CNS Cartel Alfa, CNSLR-Fratia, CSDR si Meridian au anuntat ca vor declansa actiunile de protest, chiar daca negocierile cu Guvernul vor continua, prezentand si un calendar foarte bogat al acestor actiuni.

Punctele contestate din „Codul Muncii”

Principalele proteste vis a-vis de proiectul de modificare a fostului „Cod al Muncii”, asa cum era de asteptat, au venit din partea sindicatelor.

Acestea au anuntat ca modificarile propuse contravin, de cele mai multe ori, intereselor angajatilor si au declarat ca acest cod, care ar fi trebuit sa ii apere pe angajati, este, de fapt, elaborat impotriva lor. astfel s-au adus obiectii fata de modificarea mai multor articole din vechea lege. Astfel, prin modificarea art.

19, preavizul pentru concedierea individuala nu mai este obligatoriu, fapt care a nemultumit profund sindicatele. Alte articole modificate sunt cele referitoare la perioadele de proba, care, pentru muncitoarii necalificati se maresc de la 5 la 7 zile, iar pentru cei calificati sunt fixate la maximum 6 luni.

Punctul care prevede necesitatea ca angajatorul sa il informeze pe angajat vis a-vis de incheierea sau modificarea contractului de munca, din art.32, care este abrogat. Prin art.49.

noul „Cod al Muncii” prevede, in plus fata de cel existent, ca un „angajat poate fi sanctionat pentru fapte imputabile”, adica pe langa concediere intervine si implicarea responsabilitatii materiale a salariatului, care poate fi amendat in cazul comiterii de abateri grave.

O alta prevedere care s-ar putea sa fie introdusa in lege este aceea ca „un angajator poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului si in cazul in care el indeplineste conditiile de varsta standard si stagiul de cotizare si nu a solicitat pensionarea in conditiile legii.

Aceasta prevedere noua, adica pct.e) din art. 61 are ca scop incurajarea schimbul de generatii pe anumite posturi.

O alta obiectie a sindicatelor a fost aceea ca prin modificarea art.64 angajatorul nu mai este obligat sa ii caute un loc de munca angajatului care nu mai corespunde cerintelor angajatorului, sau ca acesta sa apeleze la agentia regionala de ocupare a fortei de munca pentru a solicita sa ii ofere un alt post.

Cea mai mare durere a sindicatelor, insa este legata de modificarile din mentionatul cod care le afecteaza,in mod dureros pozitia si influenta.

Ele vor avea dupa intrarea in vigoare a proiectului doar un rol consultativ si nu unul decizional, nu se vor mai putea implica in rezolvarea conflictelor de munca, survenite in urma concedierilor colective sau in fixarea normelor de munca.

Raportul „Inspectiei Muncii” referitor la modificarea Codului Muncii

Referitor la modificarile din Codul Muncii, „Inspectia Muncii” a elaborat un raport prin care aduce mai multe critici celor care l-au gandit. Reprezentantii institutiei isi mai anunta disponibilitatea de a participa astazi la negocierile dintre guvern, patronate si sindicate.

in comunicatul Inspectiei se artata ca „vechiul cod si-a dovedit aplicabilitatea in cea mai mare parte, neexistand probleme majore cu privire la interpretarea prevederilor acestuia”.

„Inspectia Muncii” a aratat ca se impun mai multe modificari in contestatul proiect care sa reglementeze situatia personalului zilier din domeniile agriculturii, forestier, etcpentru care „elaborarea unor reglementari speciale avand in vedere ca procedura legala de incheiere sau desfacere a contractelor individuale de munca este imposibil de

realizat”.

De asemenea, inspectorii au avut obiectii fata de articolele privitoare la cumulul de functii si toate dificultatile pe care acestea le aduc, la art.

111, care prevede ca timpul maxim de lucru, de 48 de ore pe saptamana, sa se raporteze la un an calendaristic cu conditia sa fie negociate clauze speciale intre angajati si angajatori. Aceste masuri se impun deoarece, altfel, ar fi dezavantajati anagajatii din sectoare importante ale economiei, cum ar fi agricultura si constructiile.

Inspectia Muncii a mai cerut ca noua lege sa prevada introducerea unor sanctiuni pentru angajatorii care nu platesc sporuri de noapte sau concediile angajatilor si sa inaspreasca amenzile pentru cei care nu incheie contracte de munca si incadreaza ilegal in munca copiii.