Avertisment de la Consiliul Fiscal pentru Guvernul Ciolacu: Majorarea salariilor bugetarilor și Legea pensiilor ar putea duce deficitul bugetar la 8% din PIB

În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, spune Consiliul Fiscal în raportul anual.

Instituția reamintește că proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o țintă de deficit cash de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,6 puncte procentuale din PIB față de nivelul înregistrat în anul precedent.

“Această evoluție a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, spune Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal este un organism creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în domeniul politicii fiscale. Membrii lui oferă opinii independente despre cât este de sustenabilă e politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.

Consiliul e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani.

Conform Consiliului Fiscal, pare puțin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar.

„Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituțiile europene. În consecință, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil. Odată cu adoptarea noului cadru de guvernanță economică al UE, în aprilie 2024, având în vedere că România are un deficit bugetar peste 3% din PIB, CE va transmite autorităților naționale traiectoria de referință pentru cheltuielile nete”, informează Consiliul.

În baza acesteia, România va propune un plan bugetar-structural de măsuri care va cuprinde și reformele și investițiile asumate, cu accent pe evidențierea impactului asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%.

Astfel, arată CF, în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare.

În opinia Consiliului, corecția deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri, în condițiile în care veniturile fiscale sunt extrem de joase, educația și sănătatea sunt subfinanțate, iar evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor și impozitelor sunt aproape instituționalizate.

“Totodată, România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare analize de evaluare a cheltuielilor publice”, precizează Consiliul Fiscal.

6 factori care au dus deficitul bugetar în prima parte a anului la 3,6% din PIB, ajungând să fie cu 1,3 p.p. peste cel de anul trecut

Prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuției bugetare.

Așa cum CF a anticipat în opinia sa asupra proiectului de buget, ulterior adoptării acestuia au fost acordate mai multe majorări discreționare de salarii în sectorul public.

Consiliul fiscal a prezentat 5 factori care au dus la creșterea deficitului:

„1. În luna martie, salariile de bază ale personalului din sănătate, ale personalului din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății, dar și ale personalului din domeniul asistenței sociale au fost majorate cu 20%, implicând un impact bugetar de circa 1,5 mld. lei.

2. În aceeași lună, au fost majorate salariile cu până la 30% pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, fiind acordate și alte avantaje (dublarea indemnizației de delegare/detașare, compensarea în bani a concediului de odihnă ș.a.), cu un impact bugetar estimat la circa 1,2 mld. lei pentru anul 2024.

3. În luna mai, au fost adoptate măsuri de creștere cu 10% a salariilor de bază pentru mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la circa 1,1 mld. lei, compensarea efectului bugetar negativ urmând a fi realizată prin reorganizări instituționale, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și reducerea unor cheltuieli cu bunurile și serviciile.

4. Totodată, în luna martie a fost adoptată OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care au fost relaxate unele măsuri referitoare la cheltuielile publice, incluse în Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu un impact bugetar negativ de circa 0,4 mld. lei.

5. Un alt factor care a amplificat presiunile asupra execuției din anul 2024 a fost determinat de arieratele bugetare de circa 9 mld. lei, create prin amânarea unor plăți la finalul lui 2023, cel mai probabil ca o consecință a adoptării măsurilor de limitare a cheltuielilor publice în luna octombrie a anului trecut.

Aceste arierate sunt reflectate în diferența dintre deficitul ESA și deficitul cash din 2023, precum și în dinamica mai accelerată a cheltuielilor cu bunurile și serviciile din execuția bugetară curentă.

6. La începutul lunii mai, Guvernul a adoptat OUG nr. 46/2024 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative care, printr-o serie de derogări de la cadrul legislativ existent, a prevăzut, între altele, că în 2024:

– din fondul de rezervă bugetară se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite;

– ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat disponibilizează la fondul de rezervă bugetară, în termen de o zi lucrătoare de la data solicitării MF, creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%”.

„În a doua parte a anului, dinamica cheltuielilor de personal va fi mai ridicată deoarece unele măriri de salarii pentru sectorul public au fost prevăzute a fi acordate în două tranșe (în prima jumătate, respectiv, în a doua jumătate a anului), fiind de așteptat și o accelerare a cheltuielilor de asistență socială din septembrie 2024, urmare a aplicării noii legi a pensiilor”, conform Consiliului Fiscal.