HARTĂ Cum a ajuns ciclonul Boris în România, unde a provocat inundații devastatoare. De ce sunt tot mai dese episoadele meteo violente

În ultimele zile, ciclonul Boris a făcut ravagii în Europa centrală și de sud-est. A dus la scăderea temperaturilor cu 15-20 de grade și la ploi care au provocat inundații catastrofale în România, Cehia, Polonia și Austria. De ce a fost așa de dur ciclonul care a produs cele mai grave inundații din ultimii 25 de ani în regiune? De ce sunt tot mai frecvente furtunile și inundațiile?

Încălzirea globală nu înseamnă doar valuri de căldură mai lungi, ierni cu temperaturi de 20 de grade Celsius și toamnă caldă, ci înseamnă și mai multe episoade cu ploi torențiale și furtuni violente.

Ploi ca în perioada musonică din India. În trei zile a plouat cât în 3-4 luni

Ciclonul Boris a devastat localități din România, Austria, Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, iar în unele zone din Austria și Cehia a plouat în trei zile și peste 300 mm, adică echivalentul a 4-5 luni de precipitații.

În România au fost inundații extrem de grave în zona Galați, unde au murit șapte oameni.

În regiuni din Cehia și Polonia a fost afectată și circulația trenurilor și a metroului la Viena.

A nins și la altitudini de sub 1.000 m în Alpi. Pentru prima oară în istorie a nins în septembrie în stațiunea austriacă Mariazell, situată la sub 800 de metri altitudine. În România, a nins pe Transalpina.

Unde a plouat cel mai mult în trei zile? 

Conform datelor weatheronline.co.uk, între 13 și 16 iunie, la Tulln, în Austria, cantitatea de precipitații a totalizat 339 de litri pe metru pătrat, iar la Lunz am See, 311 de litri pe metru pătrat. Cea mai mare valoare pentru trei zile a fost de 439 de litri pe metru pătrat, la Serak, în Cehia. Sunt ploi demne de perioada musonică din India.

Totalul a fost de 274 de litri pe metru pătrat la Lysa Hoira (Cehia) și de 197 de litri pe metru pătrat la Bratislava (Slovacia).

Pentru România, cea mai mare valoare pentru trei zile a fost la stația meteo Bacău – 131 de litri pe metru pătrat. Aceste date înseamnă că în doar trei zile a plouat cât în 3-4 luni.

Traseul ciclonului Boris din Europa Centrală și până în România – HARTĂ:

Was this disaster captured in weather forecasts?

Yes. Many weather models were flagging this several days in advance. Weather models were resolving historic flood event (pretty much a worst case scenario) before the rain even started to fall. https://t.co/BU07JH3mHp

— Scott Duncan (@ScottDuncanWX) September 15, 2024

Primele efecte devastatoare s-au văzut în cursul zilei de vineri, maximul a fost în weekend, iar după zilele de marți și miercuri vremea ar trebui să se stabilizeze în regiunile afectate.

Ciclonul Boris a fost atât de nemilos din două motive

Foarte pe scurt, ciclonul Boris s-a format la întâlnirea unor mase de aer rece din nordul Europei, cu mase de aer mediteranean foarte cald, care se deplasau de la sud la nord. În plus, o masă de aer rece a rămas izolată într-o atmosferă mai caldă, iar asta a dus la precipitații violente și scăderi dure de temperatură.

Furtuna Boris a fost atât de gravă din două motive. 

Primul: aerul rece din nord s-a amestecat cu umezeala provenită din apele neobișnuit de calde ale Mediteranei și Mării Negre. Al doilea factor: o zonă de presiune scăzută a rămas blocată între arii de presiune ridicată situate atât de la est, cât și la vest. Furtuna a rămas izolată de curentul jet și a tot atras în Europa centrală aer plin de umezeală, din zona extrem de caldă a Mediteranei. Explicații în plus puteți citi aici.

Contextul este important pentru a înțelege gravitatea ciclonului: vara lui 2024 a fost cea mai caldă din istorie în România și în țările Europei Centrale. În plus, prima săptămână din septembrie a adus temperaturi record de peste 35 °C în centrul Europei și de peste 30 °C în Scandinavia. Câteva zile mai târziu, în locurile unde erau temperaturi de vară au ajuns să fie maxime de final de toamnă.

Pe 12 septembrie, Met Office din Marea Britanie anunța că Europa Centrală se va confrunta cu ploi extreme care vor aduce și peste 200-300 mm de precipitații, mult peste media întregii luni. Unele râuri vor atinge cel mai înalt nivel din ultimul secol, se mai spunea. Și chiar așa a fost.

Climatecentre.org scrie că sunt cele mai grave inundații cu care această parte a Europei s-a confruntat din 2002 încoace, în acel an fiind inundate zone extinse din orașe mari precum Praga, Dresda si Viena.

Climate Centre notează că a ajutat faptul că prognozele au indicat încă de acum câteva zile prezența unui risc ridicat de inundații în Europa centrală, astfel încât a fost timp de pregătiri. În plus, nu mai este îndoială că în acestă regiune, încălzirea globală joacă un rol în producerea unor evenimente extreme de ploaie care duc la inundații.

În 2021, organizația World Weather Attribution a publicat un foarte important studiu de atribuire în care arăta „cu un grad sporit de încredere” că există o legătură clară între inundațiile din Europa de Vest (din iulie 2021) și încălzirea globală cauzată de activitățile omului.

Concluzia a fost că, din cauza încălzirii globale „a crescut probabilitatea și intensitatea ca un astfel de eveniment să se producă și aceste schimbări vor avea loc în continuare, într-o lume cu un climat tot mai cald”.

De ce avem tot mai multe furtuni violente și evenimente meteo extreme

Fenomenele meteo extreme sunt tot mai dese și mai intense, iar asta se întâmplă din cauză că există mai multă căldură în sistemul climatic, iar această căldură este asociată cu o cantitate mai mare de vapori de apă în atmosferă și un grad ridicat de umezeală.

În această lume tot mai caldă se schimbă tot sistemul climatic, toate sistemele de vreme din atmosferă au parte de o cantitate sporită de căldură, iar când vorbim despre precipitații, înseamnă că intensitatea lor este în creștere. Nu ne mai miră faptul că după multe zile cu temperaturi de 30 °C vin brusc ploi puternice și maximele zile ajung pe la 15 °C.

Din înregistrările climatice ale ultimului deceniu rezultă și că intensitatea precipitațiilor are și o tendință de creștere, mai ales pentru precipitațiile ce se produc în durate mici de timp. Există o tendință observată de creștere, la nivelul României, a numărului de zile cu averse de ploaie, în timp ce numărul total de zile cu precipitații scade.

Unele dintre caracteristicile furtunilor, cum ar fi cantitatea de precipitații ce cade într-un interval de timp, prezintă tendință de creștere. Nu putem însă știi totul despre ele, deoarece, furtunile sunt un tip de hazard complex, cu caracteristici ce țin de prezența mai multor variabile climatice: precipitațiile, viteza vântului, presiunea atmosferică.

La cicloni s-a observat că intensitatea lor se accentuează în medie, fiindcă masele mai calde de aer eliberează mai multă energie, amplificând puterea ciclonului, iar asta înseamnă viteze mai mari ale vântului, dar și ploi mai puternice.

Ciclonii, acești „monștri” meteo care apar foarte des și prin România

Când auzim de ciclon ne gândim la un fenomen devastator, dar trebuie să ținem cont de un lucru: ciclonii care ajung pe la noi nu aduc uragane și nu sunt la fel de violenți precum cei din zona tropicală.

Ciclonii care ajung în zonele cu climă temperată, așa cum este în România, sunt diferiți de ciclonii tropicali. În zona țării noastre ajung doar cicloni denumiți extratropicali care sunt frecvenți în toate anotimpurile.

Activitatea curenților oceanici – HARTĂ:

We then had a historic cold wave (for this early in September) plunge south out of the Arctic and through Europe.

We now have an unprecedented combination of hot and cold (ideal for strong thermal boundaries/weather fronts). pic.twitter.com/QTYv2GF7yC

— Scott Duncan (@ScottDuncanWX) September 15, 2024

Două exemple despre ce efecte pot avea ciclonii la noi:

1. Viscolul se produce când avem un cuplaj dintre un anticiclon din zona Rusiei care aduce masa de aer rece și un ciclon care vine din Mediterana și aduce aerul încărcat de umezeală.

2. Când plouă, precipitațiile se datorează fie unui ciclon, fie manifestărilor de instabilitate.

Ciclonii extratropicali sunt diferiți ca geneză, ca evoluție și ca manifestări față de ciclonii tropicali (așa-numitele uragane, sau cele din bazinul Pacific, denumite taifun). Acelea au manifestări mult mai severe, sunt formațiuni mult mai bine dezvoltate, iar geneza lor este legată de suprafața mai caldă a oceanului tropical, care alimentează puterea ciclonului tropical și pe verticala atmosferei.

Concluzia este că ciclonii extratropicali sunt mult mai „ponderați”, mai „potoliți” decât cei tropicali.

Cei extratropicali, care ajung adesea deasupra României, au manifestări și origini total diferite și se formează când la latitudinile medii se întâlnesc două mase de aer cu temperaturi contrastante. Acești cicloni au un rol important: ajută la transferul de umiditate și de căldură între zona latitudinilor înalte, în cazul nostru între zona arctică și zona tropicală.

Pe teritoriul țării noastre ajung des și ciclonii mediteraneeni, când aerul rece din nord ajunge deasupra Mării Mediterane și unii dintre ei au traiectorie directă deasupra țării noastre sau deasupra Mării Negre unde bagajul lor de umiditate este „împrospătat” de mare și atunci apar manifestări mai severe și în România.

În cărțile de meteorologie ciclonul este definit ca fiind un centru de presiune atmosferică scăzută, în care circulația aerului se face în jurul centrului în sensul invers acelor de ceasornic, în emisfera nordică. Din cauza orientării vântului către centrul ciclonului, aici predomină mișcările ascendente.

În ciclon vremea este umedă și închisă, cu precipitații continue sau averse și intensificări de vânt. Anticiclonul este un câmp de presiune atmosferică ridicată și vremea este în general frumoasă, cu nebulozitate redusă.