Holdingul bancar australiano-britanic Greensill și filiala sa germană, în insolvență. Zeci de primării din Germania, în pericol de a nu-și recupera banii publici depuși

Bremer Greensill Bank intră în insolvență la două săptămâni după compania-mamă, Greensill Capital. Luni, 15 martie, autoritatea de supraveghere financiară din Germania, Bafin, a depus o cerere la Curtea Districtuală din Bremen pentru deschiderea procedurii de insolvență a filialei germane a companiei britanice de servicii financiare.

Acest lucru înseamnă că sute de milioane de euro din banii publici sunt în pericol. Tentate de o minimă dobândă, și nu negativă, cum e trendul în prezent, unele primării din orașe și comune germane au depus banii contribuabililor la aceasta bancă, iar acum nu se știe dacă îi pot recupera.

Moratoriu și acuzații penale

La începutul lunii martie a acestui an, Bafin a impus un moratoriu Greensill Bank, din cauza amenințării supra-îndatorării și, astfel, a oprit toate plățile de intrare și ieșire. În plus, autoritatea de supraveghere financiară a formulat acuzații penale, pentru suspiciunea de manipulare a bilanțului.

Potrivit administratorului insolvenței, mai mulți creditori ai companiei britanice de servicii financiare Greensill și-au evaluat creanțele la peste 1,75 miliarde de dolari australieni (1,14 miliarde euro). La o întâlnire cu compania-mamă australiană, holdingul Greensill Capital Pty, 34 de creditori au menționat această sumă, după cum a declarat vinerea trecută administratorul de insolvență, Grant Thornton.

Cererile creditorilor nu au fost încă verificate. Asociația Bancară Germană a informat și ea compania-mamă australiană despre o datorie de aproape două miliarde de euro. „Aceasta nu apare în contabilitatea companiei și nu a fost verificată formal de către administratori”, a declarat administratorul de insolvență.

La prima reuniune a potențialilor creditori ai Greensill din Marea Britanie a fost înființat un comitet al acestora, care include și reprezentanți ai investitorului japonez Softbank și ai marii bănci elvețiene Credit Suisse. La reuniune au participat reprezentanți ai autorităților fiscale australiene și ai autorităților de reglementare corporative, precum și ai Asociației Bancare germane.

Potrivit administratorului insolvenței, în aproximativ trei săptămâni ar trebui să fie prezentat creditorilor un raport, iar o a doua ședință ar trebui să urmeze pe 22 aprilie. Apoi, ar trebui luată o decizie privind lichidarea companiei, sau dacă aceasta va primi undă verde pentru restructurare.

Greensill Capital Pty Ltd. a fost fondată în 2011 de bancherul australian Lex Greensill. Holdingul are sediul în Australia, afacerea operațională este coordonata în filiala britanică, Greensill Capital UK.

Până acum câteva luni, Greensill Capital era încă considerat un fintech de succes, dar la scurt timp grupul a început sa aibă probleme. Potrivit informațiilor din presa germană, grupul japonez Softbank și-ar fi anulat deja întreaga investiție, iar banca elvețiană Credit Suisse a eliberat mai mulți manageri din atribuțiile lor, cel puțin temporar.

Paguba din bani publici

Potrivit „Handelsblatt”, aproximativ 50 de entități publice (landuri si municipalități) trebuie să fie pregătite pentru pierderi, din cauza prăbușirii Greensill. Disputa legală privind împărțirea sarcinii între creditori, investitori și asigurători va dura probabil ani de zile, scrie publicația numită.

Falimentul Greensill-Bank ar putea costa scump o serie de municipalități din regiune, pentru că unele dintre acestea au investit în această bancă sume mari. Zeci de municipalități germane încearcă să limiteze daunele.

Trezorierul orașului Wiesbaden, Axel Imholz (SPD), a anunțat că din banii publici ai capitalei landului Hessen s-au facut la Greensill depozite la termen în valoare totală de 15 milioane de euro. În plus, există un sistem de depunere la termen de la filiala municipală de marketing și congrese, Triwicon, în valoare de cinci milioane de euro.

Orașele vizate au convenit asupra unei abordări coordonate „pentru a recupera cel puțin o parte din depunerile lor dintr-o masă de faliment existentă”, a declarat marți orașul Monheim, din Renania de Nord-Westfalia, în numele unui grup de municipalități care au investit 255 milioane de euro la Greensill.

Pentru a evita o totală pagubă, volumul total al depozitelor la termen, din Wiesbaden, ar fi fost limitat la aproximativ 200 de milioane de euro. Orașul și-a distribuit investițiile „pentru a reduce riscul între diferite instituții financiare și l-a plafonat la maximum 20 de milioane pe bancă”, a spus Imholz.

Localitățile Osnabrück, Eschborn și Emmerich fac și ele parte dintre investitorii publici care aleargă acum după bani. Landul Turingia, care a investit 50 de milioane de euro, își dorește și el banii înapoi. Municipalitatea care a investit cei mai mulți bani în Greensill și se teme acum de un eșec total este orașul Monheim, cu 44.000 de locuitori, de lângă Düsseldorf. Renumele său este de „oază fiscală”, cu finanțe solide, și care a investit 38 de milioane de euro ca depozite la termen la Greensill.

Reverberații asupra altor bănci

Odată cu deschiderea procedurilor de insolvență, Bafin stabilește „cazul de compensare” – investitorii privați primesc apoi bani înapoi din fondul de protecție a depozitelor, în termen de șapte zile lucrătoare.

Asigurătorul depozitelor, în calitate de creditor, are dreptul la patrimoniul insolvenței – și aceasta într-o „poziție prioritară”, deci ar trebui să primească în mod semnificativ mai mulți bani decât municipalitățile, care nu au mai fost acoperite de scutul de protecție al asigurării depozitelor, din anul 2017. Câte municipalități sunt afectate în total, este încă neclar – e posibil ca unele să nu-și fi anunțat încă implicarea.

La rândul său, fondul de protecție a depozitelor va încerca să obțină cât mai mulți bani din masa de insolvență, pentru a-și limita propriile pierderi. Câți bani va recupera în cele din urmă este incert, deoarece în prezent nu e posibil să se evalueze la cât se ridică creanțele pe care le-a cumpărat de la compania-mamă britanică, Greensill Capital.

Potrivit informațiilor din cercurile financiare, aproximativ 3,6 miliarde de euro din depozite sunt în pericol la Bremer Bank. Dintre acestea, aproximativ 3,1 miliarde de euro vor fi probabil asigurate de schema legală de protecție a depozitelor și de fondul de protecție a depozitelor al Asociației Băncilor Germane (BdB). Acest lucru este valabil mai ales pentru banii clienților privați.

Băncile trebuie să finanțeze asigurarea depozitelor iar eșecul de la Greensill s-ar putea să pună o povară financiară și asupra altor bănci.

Institutele financiare naționale mari, precum Deutsche Bank și Commerzbank, nu sunt direct afectate de dezvoltare, dar o privesc critic, din propria lor perspectivă. După falimentul Greensill Bank, ele vor trebui să completeze fondul de protecție a depozitelor, care garantează compensarea investitorilor privați.