Hypo Real Estate: un sac fara fund, sau un Lehman Brothers nemtesc? Cu inca 40 de miliarde de euro, statul german incearca sa salveze banca de la faliment 

Banca Hypo Real Estate din München

Foto: Agerpres

Banca de investitii imobiliare Hypo Real Estate (HRE) are din nou nevoie de o gura de oxigen de la statul german. Cele 7,7 miliarde de euro capital si garantiile de stat in valoare de 102 miliarde de euro primite in 2009 n-au ajuns pentru ca banca sa fie salvata de la faliment. In toamna anului trecut, ea a fost etatizata. Acum, noua solicitare de 40 de miliarde de euro garantii de stat pe termen scurt pentru HRE este negociata in Parlament.

Guvernul german se teme de umbra Lehman Brothers si ca prabusirea unei banci relevante pentru sistem ar putea duce insusi sistemul de rapa. Too big to fail, in varianta nemteasca.

Tomberonul bancar

Cu ambitia sa de a deveni jucator global, institutul financiar german a dat chix. Iar aceasta costa scump contribuabilul, caci colacul de salvare al bancii se umfla cu bani de la stat. Fondul national de salvare SoFFin a informat, saptamana trecuta, Comisia din Bundestag care se ocupa de stabilizarea pietelor financiare de noul impas in care se afla Hypo Real Estate, cu sediul la München. Pana la sfarsitul anului, HRE are nevoie de garantii suplimentare de 40 de miliarde de euro pentru a-si continua asanarea.

Presedintele comisiei, Florian Toncar (FDP), a declarat ca aceasta ar fi insa doar „o masura rationala de precautie”. El a mai avansat ideea ca acele 7,7 miliarde de euro, capital pus la dispozitie de SoFFin anul trecut, n-ar fi suficiente. „Se va ajunge la 10 miliarde”, a spus el, subliniind si „enormul potential destructiv” pe care l-ar antrena un eventual faliment al bancii.

Cele 40 de miliarde de euro ar fi necesare pentru infiintarea unei banci prin care sa se deruleze actiunile de asanare. Pe scurt, pentru infiintarea unei Bad Bank proprii. In acest „tomberon” ar urma sa fie transferate activele toxice ale bancii: certificate cuprinzand derivate bancare fara, sau cu minima acoperire, ca si obligatiuni de stat cu valoare indoielnica, cum sunt cele grecesti. Maturand temporar gunoiul sub pres, HRE spera sa devina din nou operativa, prin „miezul sau sanatos”.

Ambitia de global player

Cat de tare s-a pacalit HRE in speculatiile sale financiare din anii trecuti, o dovedesc doua cifre din bilantul bancii: din 360 de miliarde de euro cifra de afaceri in 2009, un volum de tranzactii in valoare de 210 miliarde urmeaza a fi depozitate in viitorul Bad Bank. Astfel, se vrea lichidat balastul care blocheaza in parte activitatea bancii. Surprinzator insa pentru o banca atat de indatorata, HRE si-ar fi permis finalizarea unui nou sediu, modern si impozant. Spatiile care stau momentan goale au fost filmate saptamana trecuta de televiziunea germana.

Hypo Real Estate nu este singura banca de dezvoltare germana care a pierdut pariul la cazinoul financiar global. Criza financiara declansata oficial la 15 septembrie 2008 a accentuat doar trepidatiile Landesbank-urilor germane, care in ambitia de a-si moderniza pachetele de tranzactii dupa modelul anglo-american s-au umplut de „paduchi subprime”. Capitalul acestor banci regionale este in cea mai mare parte format din bani depusi cuminte, de cetatenul din Germania, la traditionalele Case de Economii, gen Sparkasse si Volksbank.

Landesbank-urile finanteaza cu precadere proiecte de uz public, prin urmare sunt controlate politic. In consiliile lor de administratie, dar si in comisiile de control stau inalti functionari de stat. Cu statul in spate, pe rol de garant, aceste banci s-au gandit sa se lanseze pe plan international. Si au inceput sa cumpere noile produse financiare bazate pe derivate.

Sofisticatele pachete care includeau credite subprime au fost, dupa cum a reiesit din anchetele ulterioare, putin sau deloc intelese de politicienii care si-au dat aviz pozitiv in achizitionarea lor.

Cardasie cu ochi albastri

Banii de specula la bursa au fost imprumutati de pe pietele bancare, care n-au ezitat sa imprumute aceste banci, cotate minunat de agentiile de rating, pentru ca aveau statul german in spate. Iar pentru a mari mereu miza de joc, bancile si-au transferat business-ul speculativ asupra unor societati „de scop” (Zweckgesellschaft, engl. Special Purpose Company, SPC, Special Purpose Vehicle, SPV oder Special Purpose Entity, SPE), cu sedii, sau simple casute postale infiintate in paradisuri fiscale.

Pentru HRE, „scopul” l-a indeplinit Depfa Bank, banca-fiica din Dublin. Holdingul HRE cuprinde insa tot mapamondul, de la Eschborn la Londra, New York, Paris, si pana la Tokio, Mumbai si Singapore. Sa insemne uriasele datorii actuale ale Hypo Real Estate si faptul ca o banca infiintata pentru dezvoltare economica regionala, in Bavaria, s-a intins mult mai mult decat ii permitea plapuma?

Sa insemne oare si ca bancherii din etajele de conducere ai bancii, in cardasie cu politicienii care i-au sustinut in afacerile riscante, au obtinut profituri si bonificatii care i-au facut sa inchida ochii la potentialul de risc? In general, politica aplicata de anchetatii din banci si politicieni a fost cea a strutului. „N-am vazut, n-am stiut” e laitmotivul raspunsurilor.

Cine trage ponoasele

Cu toate acestea, pagubitii bancii si o armata de avocati au pornit lupta cu institutul financiar, atat pentru recuperare de bani, cat si pentru „lamurirea vinei” in dezastrul HRE. La finele anului 2008, procuratura a facut razie la sediul bancii, in locuintele private ale fostului sef al bancii Georg Funke si ale altor manageri ai HRE.

In ancheta judiciara se afla si alte persoane cu functii de raspundere, de la alte banci regionale germane: BayernLB, Landesbank Baden-Württemberg (LBBW), IKB Deutsche Industriebank, Sachsen LB, HSH Nordbank. Cu exceptia Bayern LB, aceste banci au trebuit salvate de la insolventa prin interventia statului german. Landesbank-urile germane care au intins mana la fondurile de salvare de stat alcatuie un clasament cu multe zerouri, insa nu demn de invidiat.

Top 5 Landesbank-uri beneficiare ale pachetului de salvare de la statul german, cu cifre estimative ale capitalului lichid si/sau garantiilor de stat primite de acestea (sursa Spiegel 5/2010 si actualizari):

• 1)    Hypo Real Estate  – 110 mld. euro, cerere pentru inca 40 mld. euro
• 2)    HSH Nordbank     –  40   mld. euro
• 3)    LBBW                 – 17,7 mld. euro
• 4)    Sachsen LB          – 17   mld. euro
• 5)    IKB                    – 10   mld. euro

Suma totala poate trece, in curand, de 200 de miliarde de euro. Daca aceste banci nu trec pe „cifre negre”, contribuabilul din Germania va fi „oaia neagra”, pe umerii careia vor apasa aceste datorii, actualmente maturate sub pres.