Ilie Bolojan anunță când va fi luată o decizie privind plafonarea adaosului comercial la alimente, măsura care a declanșat scandal în coaliție
Săptămâna viitoare va fi luată o decizie în coaliția de guvernare cu privire la păstrarea sau nu a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, a anunțat joi seară premierul Ilie Bolojan. „Aici se pune problema să avem argumente raţionale, să vedem care sunt datele care fundamentează o astfel de decizie. Astfel de decizii nu le luăm pe picior”, a spus șeful guvernului.
„De la data de întâi ar urma să expire această plafonare și, la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni de zile, discuția pe care am avut-o în Guvern la data respectivă a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire. Asta a fost discuția pe care am avut-o atunci”, a afirmat prim-ministrul, într-un interviu acordat postului Euronews România.
„Din perspectiva plafonării unor prețuri la produsele alimentare sunt trei aspecte de fond pe această problemă. În primul rând, măsura de a interveni în piață în general nu este o măsură care rezolvă lucrurile, pentru că orice fel de intervenții în piață generează perturbații de tipul în care, dacă limitezi, de exemplu, într-o zonă, un preț, exact ca la o saltea de apă pe care sari, cei care vor să își recupereze adaosul pot să mute pierderile de adaos în creșteri la alte produse”, a adăugat Bolojan, citat de Agerpres.
Pentru a avea prețuri bune, pentru a avea produse de calitate, trebuie susținută creșterea producției agroalimentare în România, trebuie susținută procesarea, în așa fel încât să fie mai multe produse românești, iar companiile noastre să fie mai competitive, să fie susținută industria agroalimentară, a argumentat șeful guvernului.
„Iar al doilea aspect – trebuie și să ne asigurăm de existența unei competiții corecte și anume faptul că în supermarketuri, în lanțurile de distribuție, au acces toți producătorii români, există un tratament corect pentru toate produsele, iar într-o țară ca România și producătorii români sunt promovați și încurajați. Acestea sunt aspectele de fond. În ceea ce privește o decizie, după discuția de mâine (cu retailerii – n.r.) și după discuțiile pe care le vom avea săptămâna viitoare, vom lua o decizie cu privire la acest aspect”, a subliniat Bolojan.
Potrivit acestuia, decizia de prelungire a fost luată automat, pentru că era la trei zile de la instalarea cabinetului său și nu s-au putut face studii.
„Aici se pune problema să avem argumente raţionale, să vedem care sunt datele care fundamentează o astfel de decizie. Astfel de decizii nu le luăm pe picior, cea de prelungire a fost luată, într-adevăr, imediat, automat, pentru că era la trei zile după instalarea Guvernului şi nu am mai putut face studii. Acum adunăm toate datele din piețe, vedem care a fost evoluția, vedem care va fi reacția marilor distribuitori vizavi de ce estimează dânșii că s-ar întâmpla și, funcție de toate aceste date, vom lua o decizie pe care o vom comunica săptămâna viitoare”, a precizat prim-ministrul.
Ce spune Bolojan despre deficitul bugetar
În cadrul aceluiași interviu de la Euronews, Bolojan a spus că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB şi că în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%.
El susține că deficitele vor putea fi reduse, printre altele, prin atragerea unor investiții mai mari și prin creșterea numărului de persoane aflate pe piața muncii, creștere care se poate face prin creșterea vârstei de pensionare la vârsta standard de 65 de ani și prin reducerea perioadei de acordare a ajutorului de șomaj.
„În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de faţă. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eşalonarea unor investiţii. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziţie, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în aşa fel încât să fim în situaţia în care cheltuielile de funcţionare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile”, a declarat șeful guvernului.
Tensiuni în Coaliție
Hotărârea de a nu prelungi plafonarea adaosului la alimentele de bază a creat noi tensiuni în coalița de guvernare, deoarece nu a fost discutată cu toți partenerii aflați la putere, a susținut liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu.
Mai multe voci din PSD au spus că partidul nu este de acord cu întreruperea acestei măsuri. Secretarul general al Guvernului Ștefan Radu Oprea (PSD) a afirmat, într-o postare pe Facebook, că plafonarea prețurilor la alimentele de bază ar trebui menținută întrucât și-a dovedit deja eficiența, iar renunțarea la plafonare ar afecta considerabil pe românii cu venituri mici.
Și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, l-a acuzat pe premierul Bolojan că lovește în categoriile vulnerabile prin decizia de a nu mai prelungi plafonarea.
Deputatul Mihai Fifor a susținut că subiectul nu a fost discutat în coaliție, iar singura discuție a fost în cadrul cabinetului de miniștri, iar ministrul Agriculturii Florin Barbu (PSD) s-a opus.
Sâmbătă, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Ene Dogioiu a precizat că decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliţia de guvernare, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv.
Măsura privind plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost luată pentru prima dată în iunie 2023, când premier era Marcel Ciolacu (PSD).
Prelungirea plafonării nu ar avea un impact asupra bugetului, au precizat surse din PSD pentru HotNews, fiind vorba de adaosul comercial – adică câștigul comerciantului. Conform surselor citate, dacă măsura nu va fi prelungită acest lucru se va reflecta în inflație, care va crește cu 2-3%.
Inflația, măsurată de Institutul Național de Statistică prin intermediul Indicelui Prețurilor de Consum, a urcat în august la aproape 10%.
Lista produselor şi alimentelor pentru care este aplicată limitarea adaosului în prezent
Până în 30 septembrie 17 categorii de produse și alimente au adaosul comercial plafonat la cel mult 5%:
- Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi
- Magiun până la 350 grame.
- Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT.
- Brânză telemea de vacă vrac.
- Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame.
- Făină albă de grâu „000” până la 1 kg.
- Mălai până la 1 kg.
- Ouă de găină calibrul M.
- Ulei de floarea-soarelui până la 2 l.
- Carne proaspătă pui – Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard.
- Carne proaspătă porc – Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc.
- Legume proaspete vrac – Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi.
- Fructe proaspete vrac – Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă.
- Cartofi proaspeţi albi vrac.
- Zahăr alb tos până la 1 kg.
- Smântână- 12% grăsime.
- Unt până la 250 grame.
