În ce dosare penale mai este vizat Călin Georgescu și ce se întâmplă cu ele

Dosarul în care Călin Georgescu a fost ridicat din trafic luni este este cel de al treilea în care este cercetat fostul candidat la alegerile prezidențiale. Acum, el este acuzat de DIICOT că a pus la cale o schemă de înșelăciune care s-ar fi desfășurat începând cu anul 2021 în România și Marea Britanie. 

În cel mai recent dosar, procurorii vorbesc despre un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Cel caee l-a reclamat pe Georgescu este omul de afaceri Răzvan Leu.

Călin Georgescu mai are două dosare penale, ambele deschise de procurori în 2025.

Tentativă de lovitură de stat. Ce acuzații îi aduc procurorii lui Georgescu

Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 de către Parchetul General, care îl acuză că a plănuit acțiuni pentru destabilizarea României, după ce Curtea Constituțională a amânat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, pe care Georgescu l-a câștigat. 

Alături de Georgescu, au fost trimise în judecată alte 20 de persoane, între care Horațiu Potra. Potra, liderul mercenarilor români care au luptat în Congo, a fost acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive şi instigare publică.  

Horațiu Potra, fiul său, Dorian Potra, și un alt membru al familiei, Alexandru Potra, vizați și ei în dosar, au fugit din România la începutul anului 2025, fiind dați în urmărire internațională.  În septembrie 2025, Horațiu Potra a fost prins în Dubai, fiind adus apoi în România.

Potrivit procurorilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra, fost luptător din Legiunea Franceză,  s-au întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale câștigate de Călin Georgescu. Cei doi s-au întâlnit în localitatea ilfoveană Ciolpani, unde au pus în discuție un plan conform căruia Potra și mercenarii săi, cu pregătire militară, urmau să creeze haos în București, spun procurorii.

Călin Georgescu este identificat în anchetă ca fiind autorul moral al întregului plan de preluare a pârghiilor de putere.

„Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, au acuzat anchetatorii.

Ca urmare a planului stabilit, Horațiu Potra a organizat/coagulat un grup de paramilitari de 21 de persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației, mai acuză procurorii. Ei au fost opriți înainte de ajunge în București.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile. Au găsit în interior cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces, au anunțat procurorii.

În ce stadiu este dosarul

În 9 septembrie 2026, procesul în dosarul în care fostul mercenar Horaţiu Potra, Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale a avut un prim termen la  Curtea de Apel București. Călin Georgescu nu a venit în instanță. El a solicitat amânare, prin avocați, iar instanța a admis cererea. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 28 septembrie.

La primul termen au fost Horațiu Potra și alți câțiva inculpați în acest dosar.

Călin Georgescu, judecat și pentru propagandă legionară

În iulie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată. 

În acest dosar, fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost cercetat, o perioadă, sub control judiciar. În aprilie 2026, această măsură a fost ridicată.

Procurorii acuză că Georgescu „a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare, într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”.

Faptele pentru care a fost trimis în judecată Călin Georgescu au fost comise în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, potrivit rechizitoriului. 

Procesul se judecă la Judecătoria Sectorului 1, unde au avut loc mai multe amânări. Următorul termen în proces este 13 octombrie.

Cum s-a apărat Călin Georgescu

Acuzat de propagandă legionară, Georgescu a spus la primul termen al procesului, din noiembrie 2025, că este „liber să spună orice”, invocând libertatea de exprimare:

„În momentul în care trădarea independenței justiției este anulată lucrurile cad în derizoriu pentru că nu poți să dai legi ca să limitezi libertatea de exprimare. Nu poți să dai legi pentru așa ceva. Pentru că libertatea de exprimare este definiția democrației adevărate. Și orice atentat la libertatea de exprimare este o treaptă către dictatură. De aceea constat și spun că tot ceea ce mi se întâmplă și toate acuzațiile aduse mie legate de libertatea de exprimare, care, atenție, înseamnă că ești liber să spui orice, chiar și adevărul. În această situație libertatea de exprimare este faptul că ne-a fost anulată. Nu este doar o umilință la adresa mea, ci este o umilință la adresa poporului român”.

De asemenea, Călin Georgescu a acuzat că, prin ambele dosare, „sistemul vrea să-l doboare”:

„Dreptatea este, fără îndoială, un ideal, agreat de noi toţi. Doar o Justiţie adevărată îl poate transforma în realitate. Sistemul încearcă să mă doboare şi probabil că va înregistra astăzi un succes efemer. Nicolae Iorga spunea aşa: sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă. Eu spun în felul următor – oamenii fericiţi nu-şi pierd timpul rănindu-i pe alţii. Răul vine de la cei nefericiţi, frustraţi, mediocri şi, în mod special, invidioşi. Adică clasa politică.

Am următorul mesaj: Nu cedez. Mă puteţi judeca, voi, pentru că eu nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu. Şi mai e ceva. Prefer o zi lup, decât o viaţă jigodie”.