În lipsa unor reforme „solide”, deficitele vor rămâne foarte ridicate, ducând la creșterea datoriei și lăsând România vulnerabilă, arată un raport al Comisiei Europene
De la aderarea sa la UE, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la 44% din media UE la aproape 80% în 2024. Cu toate acestea, deși au stimulat veniturile gospodăriilor și cererea internă, recentele creșteri salariale, în special în sectorul public, au contribuit la deficite bugetare și de cont curent ridicate, arată Raportul de țară pe acest an al Comisiei Europene.
În plus, se mai precizează în document, infrastructura depășită și inadecvată, capacitatea relativ scăzută de cercetare și dezvoltare și lipsa persistentă de personal calificat împiedică tranziția României către o producție cu o valoare adăugată mai mare.
Este esențială sprijinirea sectorului privat și a mediului de afaceri, spun autorii documentului, pentru a ajuta România să treacă la un nou model de creștere.
Până în prezent, țara s-a bazat în mare măsură pe avantajele oferite de costurile mai scăzute ale forței de muncă, dar ar beneficia de pe urma reorientării treptate către investiții în noile tehnologii și în inovare.
Vulnerabilitățile României au crescut pe măsură ce s-au accentuat deficitul public și deficitul de cont curent, mai arată raportul.
Creșterea cererii interne indusă de fiscalitate a dus, de asemenea, la creșterea importurilor. Împreună cu o cerere externă mai scăzută, acest lucru a dus la creșterea deficitului comercial, mărind deficitul de cont curent la 8,4% din PIB.
În lipsa unei consolidări bugetare ferme și a unor reforme structurale solide, este probabil ca deficitul public și deficitul de cont curent să rămână la cote foarte ridicate, ducând la creșterea stocurilor datoriei și lăsând România vulnerabilă la schimbarea percepției investitorilor și la șocurile externe, spun autorii documentului.
Nu au fost puse în aplicare unele dintre reformele și investițiile care stau la baza unei prelungiri și care trebuiau realizate până la 30 aprilie
În 2024, cheltuielile nete din România au crescut cu 19,9%. „Aceasta se datorează creșterii ridicate a salariilor din sectorul public (+21,5% față de 2023) și transferurile sociale, inclusiv pensiile (+19,5% față de 2023). Comisia preconizează că, în 2025, cheltuielile nete vor crește cu 5,4%, depășind astfel rata maximă de creștere recomandată de Consiliu”, precizează raportul.
Rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete în 2024 și 2025, luate împreună, este estimată la 26,4%, valoare care depășește, de asemenea, nivelul maxim recomandat de Consiliu.
Nu au fost puse în aplicare unele dintre reformele și investițiile care stau la baza unei prelungiri și care trebuiau realizate până la 30 aprilie, cum ar fi reforma esențială care constă în revizuirea sistemului de impozite și taxe, mai spune Comisia.
În 2024, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut la 69,5%, dar rămâne printre cele mai scăzute din UE. „Există două motive care conduc la această situație: unul dintre acestea este rata de participare scăzută pe piața muncii a femeilor, tinerilor, persoanelor slab calificate, persoanelor cu handicap și romilor; al doilea este numărul mare de persoane care practică agricultura de subzistență sau care lucrează la nivel transfrontalier”, se arată în document.
Șomajul în rândul tinerilor a crescut, de asemenea, în 2024 și rămâne printre cele mai ridicate din UE, alături de procentul mare de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
Sectorul bancar relativ mic din România, piețele de capital insuficient dezvoltate și capitalizarea slabă fac dificil accesul întreprinderilor la finanțare
Mai mult de jumătate dintre antreprenori percep creditele bancare ca fiind costisitoare și consideră că accesul limitat la finanțare reprezintă un obstacol major în calea desfășurării de activități economice. Prin urmare, cea mai mare sursă de finanțare a investițiilor pentru întreprinderi este finanțarea internă (72 % din total). Activele bancare totale din România depășesc ușor 50% din PIB, mult mai puțin decât economiile similare din regiune și decât media UE.
Investițiile în întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii de transport rămân insuficiente.
Rețeaua de transport a României este printre cele mai scurte și mai puțin dense din UE, din cauza investițiilor publice anterioare ineficiente și insuficiente.
România se numără printre țările UE care au înregistrat cele mai puține progrese în ceea ce privește construirea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Principalele coridoare de autostradă sunt încă insuficient dezvoltate, cu doar 997 km la sfârșitul anului 2023, ceea ce reprezintă doar 5,6% din totalul rețelei rutiere naționale. Cu toate acestea, se preconizează realizarea de progrese în ceea ce privește construirea de autostrăzi, peste 400 km urmând să fie livrați până în 2026 cu ajutorul fondurilor planului de redresare și reziliență și ale politicii de coeziune.
Infrastructura feroviară a României este extinsă, dar lentă, doar parțial electrificată (~40%) și se bazează pe căi ferate și trenuri învechite.
Acest lucru cauzează întârzieri semnificative, ceea ce face ca trenurile să fie mai puțin atractive decât autobuzele și autocarele.
Sunt disponibile fonduri substanțiale în cadrul politicii de coeziune și al planului de redresare și reziliență pentru proiectele feroviare, dar progresele înregistrate în punerea lor în aplicare au fost modeste până în prezent. În acest context, rămâne important să se continue punerea în aplicare a priorităților planificate, acordând o atenție deosebită investițiilor în rețeaua feroviară, inclusiv implementării sistemului european de management al traficului feroviar și a transportului urban durabil, precum și finalizării rețelelor TEN-T, atât feroviare, cât și rutiere.
Abordarea acestor deficiențe ar putea contribui la reducerea timpului de navetă: în rândul țărilor UE, România se situează în partea inferioară a clasamentului, devansând doar trei țări, aproximativ 43% din populația în vârstă de muncă petrecând zilnic peste 30 de minute făcând naveta.
Întreprinderile românești se confruntă cu constrângeri din cauza sarcinii de reglementare. Aproape un sfert dintre acestea alocă peste 10% din personalul lor cerințelor de reglementare – o pondere mult mai mare decât în țările UE cu venituri mai mari, cum ar fi Finlanda, și mai mare chiar decât în țările similare din regiune, cum ar fi Bulgaria și Ungaria.
Potrivit întreprinderilor, incertitudinea fiscală și legislativă reprezintă o barieră în calea investițiilor
România concurează la nivel mondial pentru investițiile străine directe, însă 90% dintre firmele românești menționează incertitudinea drept cea mai mare barieră în calea investițiilor pe termen lung.
După cum au subliniat în mod regulat asociațiile de întreprinderi, consultările publice desfășurate ca parte a procesului legislativ nu sunt decât o formalitate superficială.
De exemplu, perioadele de consultare durează mai puțin de 24 de ore, nu sunt prevăzute perioade de pregătire (care ar trebui să dureze șase luni), finanțele publice nu au o orientare pe termen mediu și lung, iar structurile de dialog și consultare între industrii și guvern sunt absente. În aceste condiții, societățile indică faptul că își suspendă investițiile. Asigurarea stabilității și a previzibilității cadrului de investiții prin evitarea schimbărilor rapide de politică și aplicarea consecventă a normelor existente sunt esențiale pentru stimularea productivității și a competitivității întreprinderilor.
Integrarea comercială a României pe piața unică se situează sub media UE 28% din PIB față de 42% din PIB în 2024
Un sistem de impozite și taxe echitabil, eficient, simplu și transparent este important pentru a asigura previzibilitatea. Contribuția fiscală anuală a întreprinderilor mici și mijlocii la buget rămâne scăzută, deoarece întreprinderile mici eligibile sunt impozitate la o rată preferențială fie de 1%, fie de 3% din cifra lor de afaceri, în funcție de criterii specifice.
Accesul la piața unică este o oportunitate pe care multe întreprinderi mici și mijlocii din România ar putea să o exploateze. În ultimii 20 de ani, comerțul cu mărfuri a crescut semnificativ, deși integrarea comercială a României pe piața unică se situează sub media UE 28% din PIB față de 42% din PIB în 2024.
Nu au fost observate efectele măsurilor de îmbunătățire a performanței achizițiilor publice
Sistemul de achiziții publice din România continuă să se confrunte cu provocări în materie de transparență, eficiență și respectare a standardelor UE. România continuă reformele (sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență) menite să simplifice procedurile și să consolideze capacitatea instituțională prin furnizarea de programe de formare specializate funcționarilor publici implicați în achizițiile publice.
Ar fi benefice și alte îmbunătățiri 2023-2027, în special în ceea ce privește: (i) profesionalizarea și asigurarea personalului necesar pentru autoritățile contractante; (ii) previzibilitatea cererilor de propuneri, oferind întreprinderilor orientări clare și stabile, suficient timp pentru a depune oferte de calitate și proporționalitatea dintre nivelul cerințelor și dimensiunea finanțării și (iii) o mai bună aliniere a cererilor de propuneri la prioritățile de finanțare ale întreprinderilor mici și mijlocii.
INTERVIURILE HotNews.ro