În țara cu „ultima natură autentică a Europei”, agricultura bio e submediocră. 90% dintre produsele bio din marile magazine provin din import

România cultivă ecologic doar 5,8% din suprafața sa agricolă, mult sub media UE de 10,8%. Guvernul și-a asumat pentru anul 2030 atingerea unei ținte de doar 6%. 

• Organizația producătorilor bio din România acuză autoritățile că blochează dezvoltarea acestui sector prin birocrație excesivă și lipsa unei strategii coerente. 
• Spania și Italia, deși stau mai bine la capitolul suprafață cultivată ecologic, se luptă și ele să echilibreze tradiționalul cu metodele și tehnologia modernă. 
• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Florentina Cernat – HotNews (România), Ana Somavilla – El Confidencial (Spania) și Davide Mededdu – Il Sole 24 Ore (Italia).

În 2024, România a înregistrat o suprafață de 781.398 de hectare certificată ecologic, ceea ce reprezintă aproximativ 5,8% din suprafața agricolă utilizată la nivel național, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii pentru HotNews.

„Țara noastră dispune de un potențial considerabil în toate regiunile pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Creșterea constantă a suprafețelor aflate în conversie și certificare, precum și a numărului de operatori, confirmă interesul tot mai mare pentru acest sector”, spun reprezentanții ministerului.

Dar România nu are ținte mari de creștere rapidă. Țara noastră și-a propus ca până în 2030 minimum 6% din suprafața agricolă utilizată să fie ocupată de culturi ecologice, obiectiv stabilit prin Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice (PNADPE).

În opinia organizațiilor de producători bio, statul român nu încurajează suficient dezvoltarea acestui sector și chiar îi pune bețe în roate.

„Potențial enorm”

„România are un potențial enorm pentru agricultura bio, care însă stagnează de 10 ani”, susține Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, într-un dialog cu HotNews.

„Când am intrat în UE, am pornit să punem bazele acestui sector. Primele subvenții au fost primite în 2010, dar în 2015 au fost blocate de APIA. Pur și simplu în procedura de la APIA nu exista posibilitatea de a bifa că ai pășune ecologică. Au lăsat subvențiile un an, doi, apoi au fost scoase”.

În prezent, în România se cultivă ecologic doar materii prime, precum cereale, fructe de pădure și miere, care merg la export aproape în totalitate. 

„Chiar și fără subvenții, pentru ca terenul pe care îl ai să fie certificat ecologic, este o birocrație excesivă care îi descurajează pe fermieri. Ai de completat 13 anexe an de an, pe hârtie. În Franța, spre exemplu, intri pe internet și completezi 4 câmpuri”, a mai spus Cioceanu. 

„E mult mai simplu electronic. Pur și simplu eu nu am nicio explicație de ce nu se face și la noi așa. Avem periodic întâlniri la Ministerul Agriculturii unde ridicăm aceste probleme și de 10 ani nu se rezolvă nimic”.

Peste 90% dintre produsele bio din magazine sunt de import

Românii sunt interesați de alimentele ecologice, iar în marile magazine departamentul de produse bio este din ce în ce mai mare, însă peste 90% dintre produsele de acolo sunt de import. Românești poți găsi doar produse lactate, ouă, foarte rar vin sau miere.

Chiar și cei de la Comisia Europeană s-au mirat de ce România nu-și dezvoltă sectorul agriculturii bio, din moment ce potențialul este enorm.

„Recent a venit la București o echipă de experți de la Comisia Europeană, pentru a analiza de ce lucrurile nu se mișcă în România, pentru că potențialul este enorm. Doar dacă am certifica pășunile alpine și zonele din Delta Dunării, care este evident că se încadrează, am ajunge la 15%. Ele sunt de facto zone ecologice, însă trebuie certificate oficial”, a adăugat reprezentantul industriei bio, Marian Cioceanu.

Între produsele tradiționale și obligația de certificare

Potrivit ultimelor date Eurostat, în 2022 suprafața folosită pentru agricultură ecologică în Uniunea Europeană a reprezentat 10,5% din terenul agricol utilizat, adică 16,9 milioane hectare (cu o creștere mică față de 15,9 milioane în 2021). Alte date mai recente, care arată o pondere de 10,9% în 2023, nu au fost confirmate încă de Eurostat.

Cele mai dezvoltate țări din acest punct de vedere sunt Austria, cu 27% din suprafața agricolă, Estonia – 23% și Suedia – 20%.

Spania are 10,8% din suprafața agricolă utilizată pentru agricultură ecologică, dar nu se află printre lideri. 

Frunza albă pe fundal verde

În supermarketuri și magazine mari, silueta unei frunze albe pe fundal verde a devenit o etichetă comună. Gemuri, fructe, legume, carne, lapte, alimente care, prin tradiție, au fost produse întotdeauna ecologic, dar care acum trebuie certificate pentru a respecta reglementările europene și, totodată, pentru a răspunde unui consumator mai exigent în privința sustenabilității, scrie publicația spaniolă El Confidencial.

Spania, Franța și Italia sunt și ele în grupul țărilor cu cele mai mari suprafețe cultivate ecologic. Această creștere constantă reflectă nu doar adaptarea la reglementările tot mai stricte, ci și angajamentul producătorilor față de un model care, deși necesită mai multă grijă și controale, oferă noi oportunități de piață. În multe regiuni, instituțiile publice însele oferă formare pentru profesioniști.

De exemplu, programul Zaragoza Dinámica, care oferă cursuri gratuite pentru lucrători din sector, producători ecologici, tineri fermieri și șomeri.

Aceste tehnici, care îmbină recuperarea biodiversității cu profitabilitatea agricolă, sunt departe de a fi moderne. „Sunt tradiționale prin definiția procesului însuși”, explică Gonzalo Palomo, președintele Societății Spaniole de Agricultură Ecologică și Agroecologie (SEAE).

Spania are culturi și sisteme de creștere a animalelor care, prin metodele tradiționale, respectă cerințele pentru etichetele ecologice. De exemplu, măslinii, care se pretează deosebit de bine producției bio.

Măslinii tradiționali de uscat, cu distanțe mari de plantare și acoperire vegetală, necesită puține tratamente chimice și favorizează conservarea solului și biodiversității. Astfel, moșteniți din generație în generație, aceștia respectă cu ușurință cerințele europene pentru certificarea bio.

Raportul privind Statisticile Producției Ecologice confirmă: culturile cu cea mai mare extindere ecologică în Spania sunt nuciferele (310.096 ha), măslinii (292.868 ha), cerealele pentru boabe (261.924 ha) și viile (166.285 ha).

Cheia – să recuperăm practicile tradiționale fără a ignora știința și tehnologia

La finalul lui 2023, suprafața agricolă utilizabilă pentru producția ecologică din Spania a ajuns la 2,9 milioane de hectare, cu 12% mai mult față de anul anterior. Dacă includem și suprafețele forestiere ecologice non-agricole, cifra ajunge la 3,1 milioane ha. Andaluzia este lider (1,5 milioane ha), urmată de Castilla-La Mancha, Catalonia, Extremadura, Murcia și Aragon.

Zootehnia are, la rândul ei, propria etichetă ecologică.

Spania are și exemple de agricultură regenerativă, precum sistemul de pășunat pe parcele mici, zilnic schimbate. Aceasta crește numărul de animale, îmbunătățește solul și reduce riscul de incendii.

Agroecologia a devenit un pilon al politicilor de mediu și agricultură ale Comisiei Europene. Comunitățile rurale sunt actori principali ai schimbării.

„Cheia este să recuperăm practicile – așa-numita retro-inovație – fără a pierde din vedere știința și tehnologia”, spune Palomo.

Totodată, crizele alimentare (ulei de rapiță, vaca nebună) au accentuat neîncrederea în agricultura industrială și au motivat consumatorii să caute produse mai sigure, care restaurează biodiversitatea și asigură venituri echitabile fermierilor.

Italia: parteneriate internaționale pentru valorificarea agriculturii bio

Deși se bazează în continuare pe culturi ecologice autohtone, Italia a adoptat și noi inițiative pentru a regenera și recupera atât terenurile, cât și resursele.

În Puglia, de exemplu, Proiectul Casalina a transformat o fermă abandonată într-o oază verde prosperă. Prin tehnici de reîmpădurire și permacultură, terenurile degradate și aride au fost readuse la viață, explică publicația italiană Il Sole 24 Ore.

Proiectul nu doar că a restaurat ecosistemul local, ci a creat și o comunitate orientată spre un scop comun, prin implicarea muncitorilor migranți, organizarea de evenimente și planificarea unor viitoare sisteme agroforestiere.

Aceasta este cunoscută sub numele de agricultură sintropică, o metodă de refacere a capitalului fertil pentru a-l face mai rezilient și divers. 

În Sardinia, amploarea este și mai mare. În ultimii ani, guvernul regional a lansat inițiativa „Pământ pentru tineri”, care încurajează antreprenorii tineri — în special pe cei care se întorc la sate — să inițieze afaceri agricole. 

În plus, comunitățile rurale din Sardinia participă tot mai mult la parteneriate internaționale. Astfel, în Districtul Rural Barbagia au fost lansate mai multe proiecte axate pe biodiversitate și aliniate la acorduri internaționale de cooperare.

După o colaborare cu Libanul, districtul a încheiat și un protocol cu Kârgâzstan, prin intermediul camerei locale de comerț. 

Acest acord sprijină nu doar canalele de import și export — inclusiv turismul —, ci facilitează și un sistem legal și constant de recrutare a forței de muncă agricole în Barbagia și în întreaga Sardinie, rezolvând astfel o lipsă cronică de muncitori în sector.

Toată această conversie a terenurilor convenționale în terenuri ecologice pentru numeroase culturi necesită investiții, instruire și timp — o perioadă de tranziție în care fermierii trebuie să adapteze culturile, să reducă sau să elimine chimicalele și să demonstreze că practicile lor respectă cerințele pentru certificare. Și, de multe ori, aceasta durează timp, întrucât presupune eforturi financiare pe care unii le consideră greu de susținut. 

Care e strategia Guvernului României pentru dezvoltarea sectorului bio

Întrebați care este strategia Guvernului României pentru a impulsiona dezvoltarea sectorului, reprezentanții ministerului au răspuns: „Pentru accelerarea ritmului de creștere, MADR implementează măsuri de informare și instruire a fermierilor prin conferințe, seminarii și dezbateri, atât la nivel central, cât și prin direcțiile agricole județene. De asemenea, sunt în derulare campanii media pentru a promova beneficiile agriculturii ecologice”.

Totodată, Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, aprobat în mai 2023, vizează obiective precum:

• extinderea suprafețelor cultivate ecologic și crearea de filiere de produs;
• stimularea procesării și a lanțurilor scurte de aprovizionare;
• creșterea veniturilor fermelor mici și de familie;
• informarea consumatorilor și consolidarea încrederii în produsele bio;
• intensificarea controlului pentru prevenirea fraudelor.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.