Înalta Curte de Casație și Justiție dă o nouă decizie favorabilă unui condamnat celebru. Remus Truică, la un pas de revizuirea condamnării de 7 ani

Instanța supremă a admis în principiu, joi, cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truică în dosarul Ferma Băneasa, în care în decembrie 2020 a fost condamnat la 7 ani de închisoare. În primă instanță, Curtea de Apel Ploiești îi respinsese cererea.

• Fost șef de cabinet a lui Adrian Năstase, Remus Truică a fost eliberat condiționat în 9 iulie 2024 după ce a executat jumătate din pedeapsa de 7 ani la care a fost condamnat în dosarul retrocedărilor frauduloase către Prințul Paul al României.
• După ieșirea din închisoare, Remus Truică a dat în judecată statul român – Ministerul Finanțelor și Romsilva-Direcția Silvică Ilfov, contestând două încheieri de carte funciară. Procesele, care se află pe rolul judecătoriei Buftea, au legătură cu un alt litigiu pe care Truică îl are cu Romsilva din 2023, privind retrocedarea.

„În dosarul 31/64/2025 privind pe Truică Remus, în calitatea de revizuent, prin decizia pronunțată astăzi, completul de judecată a schimbat soluția de inadmisibilitate a revizuirii pronunțată de instanța de fond. În cauza sus-menționată, Instanța supremă a fost învestită cu apelul împotriva hotărârii pronunțată de Curtea de apel Ploiești prin care fusese respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă”, a transmis ICCJ într-un comunicat de presă.

Instanța supremă anunță că Truică și-a întemeiat cererea de revizuire motivând că „s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză”.

În primă instanță, Curtea de Apel Ploiești – care i-a respins cererea ca nefondată – a motivat că probele indicate de Remus Truică ca fiind noi erau cunoscute de către instanțele care l-au condamnat.

„Curtea constată faptul că prin cele 4 (patru) înscrisuri depuse în probaţiune, revizuentul pune în discuţie o altă probă care a fost avută în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărîri de condamnare şi anume Deciziunea nr. 1/1941 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, despre care revizuentul sugerează faptul că ar fi fost plăsmuită de către regimul comunist. Ori Curtea constată faptul că, pe de o parte, nu s-a dovedit prin înscrisurile depuse de revizuent inexistenţa respectivei hotărâri judecătoreşti sau plăsmuirea de către autorităţile regimului comunist, după data de 30 decembrie 1947 iar, pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut o analiză detaliată a acestei probe (Deciziunea nr. 1/1941 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie)”, au motivat judecătorii Curții de Apel Ploiești, subliniind că nu este admisibil ca prin intermediul revizuirii să se pună în discuţie caracterul adevărat sau fals al respectivei hotărâri judecătoreşti,

În dezacord cu argumentele Curții din Ploiești, instanța supremă a admis în principiu cererea lui Remus Truică, arătând că, „în principiu, cererea de revizuire are la bază identificarea unor fapte și împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanțele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele și circumstanțele în care a fost pronunțată condamnarea”.

Instanța supremă subliniază că admiterea de principiu a cererii de revizuire nu echivalează cu soluționarea definitivă a cauzei.

Dosarul Ferma Băneasa

În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul final în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu – cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov în 18 mai 2016.

Remus Truică a fost trimis în judecată de DNA pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul, pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.

„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe”, spunea DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

„În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire”, mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.